Misiunea către Marte, aproape imposibilă. Cele mai mari riscuri la care s-ar expune astronauţii

Misiunea către Marte,
aproape imposibilă. Cele mai mari riscuri la care s-ar expune astronauţii

Specialiştii NASA susţin că astronauţii care ar dori să ajungă pe Marte s-ar supune unor riscuri uriaşe, potrivit The Independent.

Cel mai nociv pentru organismul uman este efectul radiaţiilor. Agenţia spaţială a analizat datele adunate de roverul Curiosity în zborul său către Planeta Roşie şi a ajuns la concluzia că spaţiul interplanetar este un mediu foarte ostil.

Spaţiul nu este gol, ci saturat cu particule încărcate. Unele provin de la ejecţiile coronariene de masă sau de la furtunile solare şi altele sunt produse de supernove, şi se numesc radiaţii cosmice galactice.
Acestea au efecte diferite asupra corpului uman. Un astronaut s-ar simţi foarte rău dacă ar fi lovit de un val de particule solare şi nu ar purta costumul special. În interiorul navei spaţiale, riscul ca aceste particule să-i afecteze pe oameni este redus considerabil.

Razele cosmice galactice, fiind rezultatul exploziei unei stele, lovesc cu o energie mult mai mare şi pot penetra scuturile metalice ale navei. Ele sunt aproape imposibile de oprit.

Efectele radiaţiilor interplanetare asupra corpului uman nu sunt încă foarte bine cunoscute. Până de curând, oamenii de ştiinţă aveau informaţii puţine despre cât de multe radiaţii pot trece de învelişul navei în timpul unei călătorii.  Roverul Curiosity a schimbat acest lucru. Maşinăria de 2 tone este dotată cu un număr uriaş de senzori şi, timp de 235 de zile, cât a durat drumul către Marte, a înregistrat nivelul de radiaţii.

Nava în care roverul a zburat către Planeta Roşie este similară celei care va fi construită pentru misiunile cu pasageri umani. În medie, a fost înregistrat un nivel de radiaţie de 1,8 millisierveţi pe zi. Pe Terra, corpul uman este supus la numai 3 miliseverţi într-un an.

Într-un drum dus-întors către Marte, astronauţii şi-ar petrece aproape 360 de zile pe navă. Potrivit acestui cercetătorilor, corpul uman ar fi supus la 662 de miliseverţi de radiaţie în această perioadă.

Unele agenţii spaţiale le permit astronauţilor să se expună la 1.000 de miliseverţi pe parcursul întregii cariere. Standardele NASA variază în funcţie de fiecare persoană în parte şi limitele sunt impuse după vârstă şi gen. Agenţia americană nu o creştere a riscului de cancer mai mare de 3%.

„Nivelul de radiaţii la care ar fi expuşi oamenii într-o călătorie spre Marte nu ar fi letal. Inducerea cancerului şi vătămarea sistemului nervos central sunt cele mai mari riscuri“, a declarat Cary Zeitlin, a doctor la Southwest Research Institute din Colorado.

Dezvoltarea unor scuturi anti-radiaţie mai eficiente ar ajuta, dar numai până într-un punct. Apa şi alte materiale care conţin mult hidrogen protejează împotriva radiaţilor dar, „chiar şi cele mai bune scuturi ar ameliora problema cu 20-25%“, a mai zis Zeitler. Cea mai bună soluţie ar fi scurtarea duratei călătoriei dar pentru asta ar fi nevoie de un reactor nuclear suficient de uşor încât să poată propulsa o navă.

Radiaţia nu este singurul risc la care s-ar expune astronauţii într-o astfel de călătorie.

Privarea de somn

În cadrul proiectului Marte500, şase bărbaţi şi-au petrecut 520 de zile şi nopţi într-o „navă“ aflată într-un centru de cercetare din Moscova. Oamenii de ştiinţă au observat că cea mai mare problemă a „cobailor“ era lipsa somnului.

Lipsa luminii, a aerului curat şi a contactului cu lumea a dus la variaţii mari ale ritmului circadian. Odată la 12 zile, unul dintre bărbaţi confunda miezul zilei cu miezul nopţii deoarece trecuse pe un ciclu de 25 de ore.

Microgravitaţia

Lipsa gravităţii poate afecta, după un timp lung, fiziologia cormului. Microgravitaţia poate duce la atrofierea muşchilor, oasele devin mai fragile iar inima îşi pierde din capacitatea de a pompa sângele în întreg organismul. Aceste efecte pot fi diminuate prin exerciţii fizice, însă nu dispar în totalitate.

Claustrofobia

Să fii blocat într-un spaţiu mic cu mai multe persoane timp de un an poate duce la dispute.  Există studii care sugerează că trimiterea unui cuplu căsătorit în spaţiu ar fi cea mai bună opţiune.

Mâncarea

Mâncarea din spaţiu nu este  tocmai delicioasă. O soluţie pentru asta ar fi creşterea mâncării într-o seră, la bordul navei. Mâncarea proaspătă ar avea beneficii atât fizice câ  şi psihice.

Întoarcerea

Una dintre cele mai mari probleme este întoarcerea acasă. Practic, este nevoie de o cantitate foarte mare de combustibil cât şi de apă. Planeta Marte are depuneri de apă pe suprafaţă. Cu ajutorul unor panouri solare, apa ar putea fi transformată în oxigen şi hidrogen – materialele necesare pentru a produce combustibil de rachetă.

citeste totul despre: