Sonda spaţială IRIS va studia Soarele şi va oferi cele mai clare imagini cu fenomenele care au loc pe suprafaţa lui
0Sonda Iris a fost lansată, joi, de către NASA. Aceasta va explora, timp de doi ani, o parte puţin cunoscută a atmosferei Soarelui, locul în care se producă imense fluctuaţii de temperatură şi unde ia naştere vântul solar, potrivit The Verge.
Sonda Interface Region Imaging Spectograph (IRIS) se află în acest moment la 527 de kilometri deasupra Pământului undeva va aştepta, timp de şase luni, până îşi va începe misiunea. Aceasta a fost lansată în spaţiu cu ajutorul unei rachete Orbital Sciences Pegasus XL. Sonda le va oferi fizicienilor imagini de rezoluţie foarte mare dintr-un strat îngust al atmosferei Soarelui, numit regiunea de interfaţă.
Această zonă marchează graniţa dintre cromosferă – un strat dens şi cu temperatură mai scăzută - şi coroana solară. Acest strat are între 4.800 şi 9.600 de kilometri grosime, însă canitatea de energie din el încălţeşte coroana la o temperatură de aproape un milion de grade celsius.
Sonda, care cântăreşte 220 de kilograme şi a costat 120 de milioane de dolari, este dotată cu un singur instrument: un telescop cu ultraviolete, combinat cu un spectograf – o cameră special construită pentru a determina diverse lungimi de undă ale luminii. Cu toate că această cameră va putea să vadă numai 1% din suprafaţa Soarelui, ea va oferi cele mai clare imagini cu steaua obţinute vreodată.
Scopul misiunii este acela de explora cum şi de ce variază Soarele, întrebări foarte complexe. Se crede că în atmosferă se găsesc nişte structuri care au între 160 şi 240 de kilometri lăţime dar aproximativ 160.000 de metri lungime. Cercetătorul Alan Title, de la Lockheed Martin, compară aceste structuri cu fântânile arteziene. „Imaginaţi-vă jeturi uriaşe, ca fântânile din Las Vegas. Însă, aceste jeturi sunt la fel de mari cât întregul oraş şi suficent de lungi şi de rapide încât ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde. Am observat câteva lucruri care sugerează existenţa acestor structuri, însă nu avem imagini de rezoluţie mare care să ne zică exact viteza, temperatura şi densitatea lor“, a explicat expertul.
Cu toate că coroana este mult mai fierbinte decât cromosfera, ea este mai puţin densă şi are nevoie de o fracţiune din energia cromosferei pentru a se încălzi. Până acum, regiunea de interfaţă dintre aceste două straturi a fost greu de studiat din cauză că interacţiunile complicate dintre lumină şi materie fac imposibilă interpretarea informaţiilor.
Acum, cercetătorii speră să obţină date date despre deplasarea masei solare, nivelul de energie degajat şi temperatura astrului.
Se încarcă comentariile...
