Experimentul pe cadavre care testează o teorie interesantă despre evoluţia mâinii tale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De la autoapărare la meciuri de box, pumnul a evoluat şi servit cu succes omului.
De la autoapărare la meciuri de box, pumnul a evoluat şi servit cu succes omului.

Omul a evoluat către ceea ce este astăzi de-a lungul a mii de ani şi abia în ultimul secol am aflat mai multe despre aceşti paşi. Un detaliu interesant despre această evoluţie presupune că oamenii au dezvoltat degete opozabile tocmai ca să lovească mai bine.

Una dintre teoriile care explică degetele opozabile ale oamenilor este că aveam nevoie să apucăm lucruri, de la crengi de copaci la fructe şi unelte. Un studiu desfăşurat la Universitatea din Utah a încercat să demonstreze că mai este şi un alt motiv, poate chiar mai important decât apucatul lucrurilor. Totul porneşte de la autoapărare sau atac, ambele realizate cu mâna.

Astfel, o lovitură aplicată cu pumnul strâns este cu 55% mai puternică decât cu el deschis. Aceeaşi lovitură este de două ori mai puternică decât cea aplicată cu palma. Omul care susţine această teorie şi a încercat s-o demonstreze cu un experiment care ar putea fi catalogat drept macabru este biologul David Carrier. 

“Ideea conform căreia comportamentul agresiv joacă un rol în evoluţia mâinilor umane este controversată. Mulţi sceptici sugerează că pumnul omului este o simplă coincidenţă a selecţiei naturale pentru îmbunătăţirea dexterităţii manuale. Acesta poate fi un adevăr, dar dacă este o coincidenţă, atunci e una nefericită”, a declarat Carrier. Spre exemplu, omul are mâini mai mici decât ale maimuţelor, iar asta a fost considerată o consecinţă a evoluţiei omului spre a fi şi altceva decât culegător. 

image

Carrier însă susţine că mâinile omului au devenit ceea ce sunt tocmai pentru a aplica lovituri mai puternice. Pentru a testa asta, experimentul a presupus folosirea a folosit mâinile a nouă cadavre de bărbaţi, pe care le-au pus într-un aparat asemănător pendulului. Maşinăria permite mâinilor să se mişte până când loveşte o halteră căptuşită, care detectează forţa. Au testat astfel trei moduri de a lovi: cu pumnul strâns, degetul mare completând lovitura, cu pumnul lăsat liber şi cu palma. Aşa s-a ajuns la procentul de la începutul articolului. 

Carrier a explicat că în momentul unei lovituri oasele metacarpiene sunt primele care s-ar puteaa rupe. Acestea sunt cele care îţi trec prin palmă. Dacă acestea sunt susţinute - cum se întâmplă în momentul loviturii cu pumnul strâns, cu suport de la degete şi de la degetul mare care completează lovitura - atunci forţa va fi mai mare şi daunele asupra celui care o aplică mai mici.

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite