Curiozităţi despre marii matematicieni: de la genii nebune la spărgători de coduri
0Curiozităţi despre marii matematicieni ai lumii sunt o mulţime, despre micile lor nebunii de a-l găsi pe Dumnezeu în orice la bolile crunte de care au suferit. Acestea sunt câteva dintre cele mai interesante.
Sunt multe curiozităţi despre marii matematicieni care au rămas la graniţa dintre speculaţie şi pură invenţie. Sunt altele ceva mai realiste şi cunoscute de către cei apropiaţi. Majoritatea acestora au ieşit la iveală după ce aceste genii au murit. Alan Turing, de exemplu, a fost omul mulţumită căruia Al Doilea Război Mondial s-a terminat cu doi ani mai devreme. John Nash, pe de altă parte, şi-a înfruntat schizofrenia şi a continuat să predea până la 90 de ani.
Curiozităti despre marii matematicieni Turing şi Nash
Alan Turing, interpretat în Imitation Game de actorul Benedict Cumberbatch, a fost un matematician şi criptograf britanic născut pe 23 iunie 1912. El este considerat „părintele“ computerelor şi al inteligenţei artificiale, preconizând că maşinile vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face precum o facem noi. În fapt, există şi un test care îi poartă numele pentru a verifica dacă un computer poate fi considerat om. Computerul trebuie să convingă trei judecători, iar anul trecut un algoritm a reuşit să treacă drept un băiat de 13 ani în ochii unui judecător, dar experţii nu s-au grăbit să afirme că acesta e începutul noii ere a inteligenţei artificiale.
Revenind la Alan Turing, viaţa lui a fost ţinută secretă timp de aproape şase decenii, deoarece a fost cel mai important om pe care l-a avut Marea Britanie, şi chiar lumea, în lupta cu Germania nazistă. Alături de o echipă de matematicieni şi criptografi, Turing a încercat şi a reuşit să spargă codul Enigma folosit de germani, creând un computer special pentru această sarcină.
John Nash a murit anul acesta, la vârsta de 86 de ani. John Nash a devenit cu adevărat cunoscut în 1998 şi apoi în 2001. Prima dată a fost publicată biografia sa, iar a doua oară a fost lansat filmul „A Beautiful Mind”, care a primit patru premii Oscar. Dincolo de boala sa, schizofrenie paranoidă, el a dezvoltat teoria care în film şi-a primit supranumele de „nu o alege mereu pe blondă”.
Aceasta presupune că într-o negociere cu mai multe părţi, trebuie căutat punctul de echilibru în care fiecare jucător primeşte ceea ce doreşte. Mai mult, niciunul dintre jucători nu-şi poate îmbunătăţi condiţiile câştigului sau pierderilor fără ajutorul celorlalţi. El a folosit principiile matematicii pentru a demonstra că există un punct (cel de echilibru) în care niciunul dintre jucători nu poate reuşi mai multe decât ceilalţi.
Curiozităti despre marii matematicieni Arhimede şi Pascal
Când Arhimede era preocupat de o problemă, uita unde se află, să mănânce sau să facă orice altceva în afară de găsirea unei soluţii. Într-o zi, pe când făcea baie, şi-a dat seama că a descoperit celebra sa lege: un corp scufundat într-un fluid este împins de fluid, de jos în sus, cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dislocat de către corp. În momentul în care Arhimede a descoperit intuitiv acest principiu, pe când înota, s-a reîntors la mal şi s-a îndreptat gol spre casă, strigând: Evrika, ceea ce în vechea greacă înseamnă "am descoperit".
Principiul i-a folosit lui Arhimede când regele Hieron al Siracuzei a vrut să ştie cât aur este în coroană lui. Folosind principiul de mai sus, Arhimede a găsit şi răspunsul.
Blaise Pascal a fost copil precoce în matematică, la 14 ani fiind admis să participe la întruniri ştiinţifice săptămânale sub conducerea prietenului lui Decartes, abatele Mersenne. Discuţiile ştiinţifice din acest cenaclu au dus la crearea Academiei de ştiinţe din Paris în 1666. Când Pascal era la Port-Royal din Paris, într-o noapte a avut o durere groaznică de măsele. Atunci a studiat cicloida, i-a descoperit o serie de proprietăţi şi a constatat că durerea de măsele i-a dispărut.
Curiozităti despre marii matematicieni Newton şi Euler
Newton şi-a invitat, la un moment dat, un bun prieten la masă. Acesta vine la oră fixată şi că să nu îl deranjeze pe Newton din treburile sale, intră în sufragerie. Newton nu mai apărea şi pentru că prietenului i s-a făcut foame, s-a aşezat la masă, mâncând jumătate din puiul pregătit. Newton uitase de invitaţie, dar i se face foame, vine în sufragerie şi văzând că lipseşte o jumătate de pui îi spune: "Uite ce distrat sunt, am mâncat şi am uitat".
Euler, după ce a orbit la 59 de ani, îşi trecea pe o plăcuţă calculele sale şi apoi le dicta pentru memorii matematice unuia dintre băieţii lui. A avut 13 copii, din care i-au trăit cinci). Se spune că între două feluri de masă nota câte ceva în legătură cu memoriile sale de matematici. în ziua când a decedat, a scris pe o tăbliţă calcule în legătură cu orbita lui Uranus, nou descoperită de Herschel (1776).
Euler mai avea şi darul de a calcula în minte fără eroare. Avea o memorie atât de bună, încât putea să spună pentru ediţia din Eneida pe care o posedă, cu ce vers începe o anumită pagină şi cu ce vers se termină. Datorită acestei memorii a putut să producă lucrări de matematici în perioada orbirii sale până la deces.
Euler are legătură şi cu alt matematician celebru: Lagrange. Euler şi d'Alembert au contribuit mult că Lagrange să fie ales de tânăr în 1759, la vârstă de 23 de ani, membru al Academiei de ştiinţe din Berlin. La 23 de ani Lagrange i-a trimis lui Euler un memoriu nepublicat pentru tratarea problemelor izoperimetrelor cu ajutorul calcului variaţiilor.
Când l-a primit, i-a spus că aşteaptă să-l publice, ca să nu-l lipsească de partea de glorie care i se cuvine. După apariţia memoriului lui Lagrange, şi-a publicat şi Euler lucrarea să asupra problemei izoperimetrelor, cu precizarea că a învins dificultăţile tehnice numai după ce a cunoscut metoda lui Lagrange.
Se încarcă comentariile...
