FOTO VIDEO Povestea „YouTube de România“ - Cum a ajuns Trilulilu la succesul din prezent şi de ce se schimbă
0
Se spune că Occidentul se vede mai bine din Vestul României. Acolo, în Cluj, este sediul Trilulilu, supranumit „YouTube de România“, şi acolo l-am întâlnit pe Sergiu Biriş, directorul serviciului, care a povestit pentru „Adevărul“ cum portalul a devenit de la o idee un succes.
Pe 9 iulie, în Bucureşti, Sergiu Biriş le vorbea jurnaliştilor despre schimbarea de design şi abordare a Trilulilu. Este unul dintre cele mai de succes produse din Internetul românesc şi până la finalul anului va trece prin cea mai mare schimbare care l-a marcat. La Cluj, în biroul lui Biriş, „Adevărul“ a discutat cu acesta despre cum a pornit serviciul în urmă cu câţiva ani, ce a determinat actuala regândire a strategiei şi care au fost cele mai importante momente ale afacerii.
„Crocodilul şef“ de la Trilulilu, după cum îşi spune Sergiu Biriş, consideră că Trilulilu 2.0 era necesar, împins din spate de Internetul care nu stă pe loc. „În cei 6 ani de când Trilulilu există, s-au schimbat multe lucruri. S-a schimbat piaţa, a crescut Facebook, YouTube e din ce în ce mai puternic, iar Twitter este folosit de tot mai mulţi oameni“, precizează Biriş. „Dacă te uiţi unde era acum trei ani Internetul, ai să vezi că s-a schimbat la 180 de grade până în prezent. Site-uri care în urmă cu câţiva ani erau puternice, sunt acum anonime, cum ar fi hi5.com“. Fie dispari, fie creşti în online, astfel că la „YouTube de România“ s-au gândit ce vor face pe mai departe.
„La Trilulilu, aveam mai multe variante, îmi explică directorul. Să rămânem pe acelaşi model şi să încercăm să investim în acelaşi concept. Acest lucru ne ducea în zona de concurenţi cu YouTube, iar în zona asta n-aş vrea să mergem, că nu avem potenţialul de investiţie al Google. Apoi, YouTube a intrat în România, astfel că riscam să luăm mai puţini bani din publicitate. Ne-am gândit cum putem creşte, aşa că în loc să concurăm, ne-am zis să-i aducem pe toţi într-un singur loc, să ducem Trilulilu de la «încarci şi dai mai departe» la portalul care îţi aduce tot conţinutul tău într-un singur loc“. Noua versiune este deja online, în mod private beta, iar accesul pentru un public mai larg se va face din octombrie, odată cu trecerea la public beta. Până la începutul anului viitor, ambele site-uri vor rula în paralel.
„Noi am devenit «YouTube-ul românesc»“
În 2006, când a început toată povestea Trilulilu, Sergiu Biriş lucra împreună cu Andrei Dunca într-o agenţie de creat site-uri pentru clienţi din afară sau din România. Însă, ei voiau altceva, iar Trilulilu a fost una dintre ideile de la acea vreme. „Atunci, am mai vrut să mai facem o soluţie de mail marketing (n.red.: promovare de produse prin mail) şi un site de diete, de lifestyle. Am regăsit specificaţiile tehnice ale acestui site, dar n-am continuat niciodată în sensul să-l finalizăm“, mărturiseşte Biriş. Ei doi au avut ideea, iar împreună cu experienţa altora oameni au realizat actualul produs. Dragoş Bîrlea a fost omul de management, Bogdan Colceriu s-a ocupat de branding, iar Raluca Rus a contribuit cu expertiza juridică.
Dacă te uiţi unde era acum trei ani Internetul, ai să vezi că s-a schimbat la 180 de grade până în prezent. Sergiu Biriş, director Trilulilu
Site-ul a debutat în ianuarie 2007. „Ei, nu ne-am aşteptat la ce a urmat. Noi, la început, ne-am zis că un server ne ajunge. N-a fost aşa, serverul acela ne-a ajuns pentru două săptămâni“, descrie Biriş prima „problemă“ pentru Trilulilu. Spre deosebire de YouTube, axat de la început pe videoclipuri, Biriş şi Dunca au vrut ceva mai mult, au vrut ca oamenii să poată încărca poze, videoclipuri şi muzică. „Conceptul e similar YouTube, dar dacă te uiţi acum, toate platformele sunt aşa. Noi, la vremea aceea, am devenit «YouTube-ul românesc»“, povesteşte Biriş.
Vestea succesul s-a răspândit repede, iar Neogen a venit cu prima ofertă: 80.000 de euro pentru Trilulilu. Însă odată cu această primă ofertă, a venit şi primul refuz, au spus „pas“ cumpărării. Peste câteva luni aveau să spună „da“ primului investitor. „În decembrie 2007, Alexis (n.red.: Bonte) a cumpărat 10% din Trilulilu pentru 100.000 de euro. Asta a generat alt buzz, cred că eram primul site românesc evaluat la un milion de euro“, spune directorul Trilulilu.
Alexis Bonte este un investitor francez care a aflat de site dintr-un articol apărut într-o revistă de business din România. Acelaşi Alexis avea să cumpere câteva luni mai târziu, pentru un milion de euro, 41% din Trilulilu şi a devenit acţionar majoritar. Restul de acţiuni se împart între Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cofondatori, Dragoş Bîrlea, management, Bogdan Colceriu, branding, Raluca Rus, juridic, şi Vlad Gorgan, project manager Trilulilu şi director tehnic al serviciului Zonga.
Premieră în România
Un alt pas important în evoluţia platformei a venit în 2010. N-a mai fost vorba de bani, de investitori, ci de o premieră în România. „Am fost primul site din România care a semnat un contract de licenţă cu casele de discuri pentru redare online. Nici măcar nu exista metodologie la momentul respectiv prin care să poţi plăti pentru drepturi de autor, susţine Biriş. Şi odată cu asta am introdus şi un sistem de identificare automată a melodiilor din fişierele publicate pentru a plăti artiştii sau casele de discuri respective“. Există şi artişti sau case de discuri care nu-şi vor melodiile pe site. În cazul ăsta, declară Biriş, dacă li se cere, ei şterg melodiile respective.
Deocamdată, noul Trilulilu este disponibil doar pe calculatoare, dar produsul final va fi pe telefoane mobile, pe tablete şi în aplicaţii dedicate. Cu această ocazie, Biriş a vorbit şi despre această lume a aplicaţiilor mobile.
„Ca viziune, trebuie să fii peste tot, inclusiv pe televizor. Acum, asculţi muzică pe smartphone, te uiţi la televizor şi te joci ceva pe tabletă. Oamenii au trei-patru ecrane cu care interacţionează constant“, explică acesta. „Aplicaţiile sunt platforme de distribuţie. Dacă nu eşti pe Windows Phone, de exemplu, întrebarea e de ce nu eşti, că şi acolo sunt utilizatori care vor să folosească serviciile tale. Oamenii nu mai folosesc Internetul ca în 2007“.
În aceeaşi idee, noul Trilulilu nu va mai folosi categorii, în ciuda faptului că pe YouTube, spre exemplu, ele există, ci va apela la sistemul de hashtag-uri. „Categoriile te limitează şi nu vreau eu să decid unde doreşte un utilizator să-şi încarce un videoclip. Nu ai cum să fii relevant către o audienţă mare, dacă te limitezi la categorii, ci vei fi relevant pentru cei care se identifică cu acele categorii“, explică Biriş.
Vă aşteptăm să discutăm pe Tech Adevărul pe Facebook.
Află mai multe despre Triulilu:
Se încarcă comentariile...
