IT-ul şi comunicaţiile în România aduc o contribuţie la produsul intern brut de 6% - 2.7 miliarde euro (2015) - această contribuţie fiind în creştere (cum în creştere este acest sector şi mondial). Tot mai mulţi tineri intră în acest domeniu fie ca ingineri angajaţi, fie ca antreprenori. Acest trend al antreprenoriatului în IT este şi el crescător, dacă ne uităm la unele date oficiale şi neoficiale, fiind încurajat şi de costurile de intrare mici (la minim, un antreprenor online poate avea nevoie doar de un computer şi o legătură la Internet).

Unii din aceşti tineri antreprenori sunt Vlad şi Petru. Ei sunt doi tineri din Bucureşti care s-au hotărât să-şi ia soartă în mâinile proprii deschizându-şi o afacere în domeniul digital în 2012 numită Phyramid. De atunci afacerea lor s-a mărit, mărindu-se şi echipa. În acest an au făcut un pas pe care nu multe agenţii digitale româneşti o fac: deschiderea primei filiale în străinătate (în Basel-Elveţia).
  
Am stat de vorbă cu ei şi am încercat să aflu mai multe despre aceşti tineri talentaţi inclusiv planurile lor de viitor.

Cum v-aţi cunoscut, ce vârstă aveţi, ce studii aveţi şi cum aţi început Phyramid? De ce numele Phyramid?

Vlad şi Petru (foto dreapta) sunt prieteni de la grădiniţă, dar au început să lucreze împreună abia în 2012, atunci când au participat la un hackathon. Au început, încetul cu încetul, să lucreze atât la proiecte pentru clienţi cât şi proiecte proprii. Aceste proiecte au oferit o bază financiară pentru stabilirea firmei. Numele de „Phyramid” este o referinţă la secţiunea de aur din matematică, notată cu litera greacă phi.
 
Firma a fost pornită pe baza unei idei destul de simple. Existau firme în România care dezvoltau software, care ofereau servicii de design, marketing şi aşa mai departe. Însă, cineva care vrea să construiască sau promoveze un produs digital nu vrea toate aceste servicii separat, sau nu are experienţa necesară pentru a gestiona toate componentele unui proiect de amploare, ci are nevoie de cineva care să le integreze viziunea într-un tot unitar, cineva cu cunoştinţe în toate aceste domenii. De aceea am decis că ne putem urma cel mai bine pasiunea pornind o agenţie digitală.

Care au fost greutăţile de care v-aţi lovit în primul an de activitate şi cum le-aţi depăşit? Cum a decurs activitatea în al doilea an?

În primul an de activitate, firma s-a concentrat pe dezvoltarea aplicaţiilor pentru clienţi. Motivul a fost simplu - pentru a ne asigura stabilitatea financiară era nevoie de un venit previzibil, iar dezvoltarea proiectelor proprii în această etapă ar fi periclitat această stabilitate. Totuşi, la început găsirea clienţilor a fost un proces foarte dificil şi laborios. Brandul şi identitatea Phyramid nu fuseseră încă consolidate, iar strategiile de marketing nu fuseseră puse la punct. Cu ajutorul persoanelor întâlnite în urma networking-ului, am prins nişte proiecte care să stabilească un venit minim. Acest venit, împreună cu banii contribuiţi de cofondatori la înfiinţarea firmei, a fost suficient pentru o perioadă.
 
În al doilea an de activitate, strategiile de marketing au început să dea roade şi au început să apară primii clienţi mai mari, eram in echipă 4 oameni. Deşi nu se poate spune că atinsesem o stabilitate financiară completă, Phyramid se stabilise deja ca un jucător printre agenţiile digitale româneşti, asigurând un oarecare flux de proiecte.

Care a fost momentul când aţi avut sentimentul că „we will make it”? (multe firme la început de drum dau faliment în primii ani de activitate) 

Abia în 2016, odată cu preluarea unor proiecte de la firme mai mari precum Engie şi creşterea echipei la 7 oameni, s-a putut spune că firma a atins o stabilitate financiară. Am început să simţim că firma se consolidează în punctul în care aveam un număr lunar de potenţiali clienţi stabil, ajunsesem să nu ne mai facem griji dacă ne ajung banii ci dacă fiecare coleg de-al nostru vine cu plăcere la noi, în punctul în care începusem să construim proceduri şi să ne concentrăm pe a ne extinde operaţiunile. Într-adevăr, multe firme nu reuşesc să treacă de primii câţiva ani de activitate, iar noi ne datorăm succesul mai multor factori. Printre aceşti factori se numără minimizarea costurilor, diligenţa în stabilirea unor strategi serioase de marketing, grija privind stabilirea şi solidificarea brand-ului Phyramid şi nu în ultimul rând o comunicare clară şi transparentă cu clienţii.

Care este tipul vostru de client? Bănuiesc că nu oricine vine la voi va fi acceptat de client, mai ales acum după aceşti ani de activitate. Ce criterii de selecţie aveţi? 

La momentul de faţă încercăm să atragem clienţi care să ne ofere ocazia de a lucra la proiecte ce aduc îmbunătăţiri la viaţa de zi cu zi a fiecăruia şi să revoluţioneze industrii. Căutăm proiecte care să ne motiveze şi echipa, de aceea am făcut tot posibilul să avem clienţi de la industria neuroştiinţei până la dezvoltarea de soluţii adresate cetăţenilor prin care să oferim o mai bună transparenţă primăriilor. Ne dorim să atragem în echipă cei mai talentaţi oameni din industrie nu numai prin proiectele pe care le dezvoltăm dar şi implementând sisteme serioase de project management şi control al calităţii pentru orice proiect. Desigur, toate aceste lucruri sunt reflectate în produsul final.

Aţi deschis o filială în Elveţia. Din câte ştiu eu doar o altă agenţie românească are reprezentantă acolo (Reea.net din Tg Mureş - care e în acest business de mulţi ani). De ce Elveţia şi nu Germania, de exemplu? Sau altă ţară europeană cu o potenţială piaţă mai mare?

În primul rând, Elveţia (şi în special Basel) este un mediu foarte internaţional. Elveţia are 4 limbi naţionale (exceptând engleza, care este vorbită de mulţi elveţieni), iar Basel se află chiar la graniţa cu Franţa şi Germania. Prin urmare, noi considerăm că acest mediu internaţional ne va ajuta să ne integrăm mai bine într-o locaţie străină. În al doilea rând, Elveţia este o ţară foarte dezvoltată, atât economic cât şi privind nivelul traiului. Aceste caracteristici ne vor ajuta atât financiar, cât şi în dorinţa noastră pentru a lucra împreună cu firme noi şi creative. În plus, competiţia din Basel ne va oferi o provocare mult mai mare ca în Bucureşti, lucru care ne va împinge să ne atingem limitele.
 
Biroul din Elveţia

Care a fost proiectul de care sunteţi cei mai mândri că l-aţi executat şi de ce? 

Nu este foarte uşor de spus, deoarece sunt multe proiecte pe care le-am dezvoltat cu mare plăcere. Totuşi, proiectul cu cei de la University of Oxford a fost unul special pentru noi, deoarece am reuşit să aplicăm cunoştinţele noastre într-un mediu ştiinţific şi interdisciplinar. Am dezvoltat împreună cu cercetători de la CNCB din University of Oxford şi LCN din EPFL, laboratoarele de neuroştiinţă a acestor universităţi, o platformă pentru explorarea datelor adunate în urma cercetării. Aceste date măsoară activitatea unor neuroni în diverse circumstanţe - animale diferite, zone diferite ale creierului şi aşa mai departe. Desigur, fără o vizualizare corespunzătoare, aceste date sunt foarte greu de înţeles, luând forma unor numere.
 
De aceea, noi am construit o platformă online, practic un grafic dinamic interactiv, care poate fi manipulat pentru a explora diverse aspecte ale activităţii neuronilor. Ne-am bucurat foarte mult să vedem multe reacţii foarte bune la aplicaţia pe care am dezvoltat-o. Oameni de la University of Cambridge, Yale University şi Allen Institute for Brain Science, printre alţii, ne-au apreciat munca, lucru care a însemnat mult pentru noi.

Ce servicii oferiţi de fapt? Câţi angajaţi aveţi în agenţie şi câţi mai plănuiţi să angajaţi anul acesta, având în vedere extinderea voastră? 

Oferim o gamă de largă de servicii, inclusiv: aplicaţii web, mobile şi multiplatform, branding, marketing şi comunicare, design de interfaţă, campanii de social media, search engine marketing, analiza şi vizualizarea datelor, strategie şi cercetare. Cel mai bine lucrăm atunci când avem oportunitatea de a ne ocupa de totalitatea unui produs digital, pentru că reuşim să implicăm clientul în procesul de dezvoltare mult mai bine şi să-l facem parte din echipa noastră. Ne propunem ca odată cu creşterea în Elveţia să începem încet să dezvoltăm şi acolo o echipă.
 
Biroul din Elveţia

V-aţi gândit să construiţi un produs propriu, al vostru, care să vă aducă venituri, în loc să mai munciţi la proiectele altora? Dacă da, cam la ce v-aţi gândit, dacă se poate spune? Sau intenţionaţi să prestaţi servicii şi pentru proiectele altora în timp ce veţi dezvolta proiectul vostru?

Cu siguranţă vrem să construim şi proiectele noastre! E foarte important pentru noi să avem libertatea să fim creativi şi să ne implementăm viziunea. Cultura noastră implică dezvoltarea atât proiectelor pentru clienţi cât şi celor proprii. Cu toate acestea, de multe ori este dificil să lucrăm pentru o perioadă îndelungată la proiectele noastre, din motive financiare. În ciuda acestui fapt, avem mai multe proiecte pe care le dezvoltăm intern, încetul cu încetul. Sperăm să le putem lansa în viitorul cât mai apropiat.
 
Proiectul nostru propriu preferat este un sistem de facturare, analiză şi prezicere financiară în stilul SAP, dar pentru firmele mici şi medii. Am început să dezvoltăm acest proiect pentru că este ceva de care noi am avut nevoie încă de la stabilirea firmei. Încetul cu încetul am dezvoltat nu doar funcţionalitatea de bază, ci şi un sistem bazat pe tehnici machine learning care prezice progresia costurilor şi veniturilor în viitor.

România are o scenă de tech startup în creştere în ultimii 5 ani. Sunteţi implicat activ în această scenă? Luaţi parte la evenimente, stabiliţi contacte cu alţi fondatori (care pot fi interesaţi de serviciile pe care le oferiţi)?

În stadiile de început ale firmei am încercat să ne implicăm în aceste comunităţi şi să cunoaştem cât mai mulţi oameni. Comunitatea actuală de tech startups din România este destul de concentrată pe atragerea capitalului din surse externe (ex. venture capital), iar de obicei aceste startup-uri sunt concentrate pe dezvoltarea unui singur produs. Noi prestând servicii pentru nişte pieţe deja existente, nu am avut nevoie de această structură şi am preferat să mergem pe un model de creştere ce oferea stabilitate. De aceea, ne-a fost greu să ne conectăm cu acestă comunitate. În schimb, nu toţi oamenii pe care i-am cunoscut au fost aşa şi încă păstrăm legătura cu unii developeri şi antreprenori pe care i-am întâlnit.

Care vă sunt obiectivele de viitor? Cu ce aţi convinge viitoarele talente să lucreze la voi şi cu voi, să nu meargă la vreo corporaţie?

Scopul nostru pentru viitor este simplu. Vrem să continuăm să ne creştem echipa şi să preluăm proiecte din toate industriile. Vrem să cunoaştem clienţi noi care să ne ofere provocări pe care nu le-am mai întâlnit, construind astfel produse care să încânte cât mai mulţi oameni. Nu în ultimul rând, vrem să lansăm proiectele pe care le-am dezvoltat până acum intern, în speranţa că ele vor îmbunătăţi într-un fel mic vieţile unora. Considerăm că mulţi oameni talentaţi vor sa lucreze la noi pentru că li se oferă o cu totul altă libertate faţă de o corporaţie. La Phyramid, toată lumea are un cuvânt de spus, toată lumea are aceeaşi libertate creativă. Noi mizăm pe ideea de potenţial de creştere, pe lângă cultura pe care o avem în companie, oferim posibilitatea de afirmare. În corporaţii este mult mai dificil să te evidenţiezi.

Ce credeţi că lipseşte şcolii de IT româneşti şi ce/cum s-ar putea îmbunătăţi? (mă refer la facultăţi în principal, ce lipseşte în programa şcolară de învăţare a IT-ului/programării)

Totul. În şcolile româneşti se predă în principal o combinaţie încurcată de C şi C++, care e probabil cel mai prost mod posibil pentru a învăţa pe cineva programare. Programarea nu înseamnă doar numere sau cod - nu degeaba în străinătate cursurile de programare sunt combinate uneori cu cele de filosofie. Un programator trebuie să înţeleagă toate aspectele problemei pe care trebuie să o rezolve şi să fie arhitectul unei soluţii cât mai simple, extensibile şi uşor de înţeles. Acest aspect al programării, cel de design sau arhitectură, este deseori ignorat, deşi este cel mai intuitiv mod de a aborda programarea. Cursurile din România ar trebui mai curând să abordeze acest mecanism de rezolvare a problemelor decât vreun curs criptic în C++.

Cum vedeţi viitorul IT-ului în România? (acum România e văzută mai mult ca o destinaţie de outsourcing) Cum credeţi că se poate îmbunătăţii mediul de tech startups românesc, ce ar putea face sau nu guvernul în sprijinirea lor?

Să spunem că abia ai pornit o afacere şi te chinui să fii pe profit. Tu vrei pur şi simplu să îţi mulţumeşti clienţii, să oferi servicii bune şi să fii răsplătit cum trebuie la sfârşitul zilei. Cu toate acestea, mare parte din veniturile tale trebuiesc plătite guvernului. De parcă nu era de ajuns, legislaţia din România este deseori obscură şi greu de înţeles. Din aceste motive, parte din taxe ar trebui subvenţionate pentru firmele mici şi legislaţia ar trebui să devină mai clară, mai transparentă, mai uşor de înţeles.

Ce sfaturi aţi avea de dat celor care vor să-şi înceapă afacerea lor în acest domeniu al IT-ului?

În primul rând, pentru cei care vor să-şi înceapă o afacere, vrem să le spunem că îi aşteaptă un rollercoaster de emoţii, într-o zi totul va merge bine, în următoarea zi totul va părea să se destrame. Mare parte din comunitatea de startup-uri evidenţiază investiţiile primite de companii şi antreprenorii care reuşesc, dar nu fac destul de clar câtă muncă şi nopţi nedormite există în spatele lor. Pe partea de dezvoltare, cei care vor avea succes sunt cei care înţeleg cât de important este să munceşti până când produsul pe care îl dezvolţi este exact aşa cum trebuie. Pe partea de business, am sublinia importanţa de a comunica cât mai clar şi prietenos cu orice client şi de a fi întotdeauna sincer şi transparent. Pe partea financiară, am sfătui orice tânăr antreprenor să îşi minimizeze cu mare grijă toate costurile. Fără aceste reguli de bun-simţ, este imposibil să ai o afacere sănătoasă şi sustenabilă pe termen lung.

Întrebarea clasică: unde vă vedeţi peste 5 ani?

Peste 5 ani, sperăm să avem o afacere sănătoasă şi matură în Elveţia, să ne creştem echipa cu oameni pasionaţi şi interesanţi şi să ne extindem în alte ţări. Abia aşteptăm să vedem ce provocări ne vor aduce aceşti ani!