Pe iPhone 5, iOS 7. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Pe lângă strategia de lansare, Apple a schimbat anul acesta şi viziunea asupra sistemului de operare. „Adevărul“ l-a prezentat într-un preview după WWDC 2013, iar acum revenim cu un review. Este cea mai mare schimbare prin care a trecut sistemul de operare al Apple, dar chiar a fost atât de mult transformat?

Apple a început de astăzi să ofere iOS 7. Dispozitivele compatibile pe care va rula sunt: iPhone 4, 4S, iPod Touch a 5-a generaţie, iPad 2 şi mai noi, şi iPad mini. „Adevărul“ l-a folosit pe un iPhone 5 negru pus la dispoziţie deaici. Am găsit versiunea finală de iOS ceva mai stabilă, puţin schimbate fonturile, dacă nu le dai puţină atenţie, nici nu ştii că s-au schimbat de la primul beta, şi artificiile vizuale plăcute. Dar această propoziţie nu spune suficiente, review-ul însă da.

Design

Am văzut iOS 7 rulând pe câteva dispozitive diferite, de la iPad de 9,7 inci la iPhone 4 şi 4S. Apreciez iOS 7 cel mai bine pe un iPhone 5 şi pe un iPad mini. Toate lucrurile se văd pur şi simplu mai bine. Nu ştiu dacă este obişnuiţa mea cu Android de vină (ecrane cu raţia 16:9) sau dacă aşa este în realitate. Pe ecranul de 3,5 inci se văd prea puţine pictograme şi pare nefirească raţia aspectului.

Apple a luat designul vechi şi l-a aruncat. Sau, mai bine zis, Jon Ive a făcut asta. La WWDC 2013 au tot fost glume pe seama iOS 6, cum imită el texturile şi cât de greoi pare. iOS 7 e altceva, este acel sistem de operare pe care lumea îl aştepta încă de când Android a trecut la versiunea 4.0 ICS. Pictogramele sunt „plate“, culorile sunt puternice, vii, fonturile se combine foarte bine cu toată filosofia de design, deşi uneori le-aş vrea puţin îngroşate, cum este cazul zilei prezentată pe aplicaţia de Calendar, iar camera foto a păşit în lumea mare. Mai mult despre ea la partea „Multimedia şi aplicaţii“.

Apple a reuşit într-un an de zile să-şi regândească produsul şi s-o facă bine. Am trecut la iOS 7 pentru acest review de pe Sense 5 de la HTC şi, înainte, de la Android 4.3 Jelly Bean stock. Mi-a plăcut din prima. Există tot felul de mici efecte care te fac să foloseşti mai mult telefonul. Spre exemplu, când ieşi dintr-o aplicaţie, interfaţa se rearanjează pornind de la ea. De asemenea, în ecranul de stand-by, ai textul principal „slide to unlock“, dar şi două bare mici la capetele ecranului care îţi marchează Control Center şi Notification Center. Pe măsură ce deblochezi, acestea dispar treptat.

Dacă ar fi să rezum într-o propoziţie designul din iOS 7, ar fi aşa ceva: totul se „scurge“ într-o direcţie şi trecerea este pe cât de naturală putea fi creată. Am văzut în urmă cu câteva luni testele pe care Google le făcea, înainte de lansarea Android 4.1, pentru ca Jelly Bean să fie cât mai fluid şi acolo când puteau introduce o animaţie în loc de text, s-o facă. Aşa găsesc iOS 7 acum, este un sistem de operare adaptat vremurilor şi în care ajungi să te descurci la fel de bine ca în vechile versiuni, la fel de rapid.

Multimedia şi aplicaţii

Interfaţa camerei foto a suferit o schimbare radicală. Nu mai comuţi între video şi foto printr-un buton, ci pur şi simplu glisezi pe ecran câteva moduri: Photo, Square (în caz că doreşti fotografii gata tăiate pentru Instagram), Pano (modul de panoramă) şi, primul din stânga, Video. În partea de sus există comutatorul de HDR, în caz că doreşti aşa ceva din pozele tale, şi butonul pentru bliţ.

Apple a adăugat şi filtre aplicaţiei. Sunt banale, întâlnite în mai toate aplicaţiile de editare foto din App Store, dar le vezi în timp real, ceea ce e un bonus, şi direct în aplicaţia standard. În parte este designul de ajutor, în parte îmbunătăţirile minore, dar camera foto este ceva mai rapidă. Se încarcă mai repede, treci mai repede de la un mod la altul şi când treci, de exemplu, din Video în Photo, ai un efect de defocalizare.

În ceea ce priveşte pozele, acestea sunt acum sortate pe ani şi locuri şi stocate deja în iCloud (Photo Stream există de anul trecut). Partea interesantă când le vezi pe ani e că poţi să ţii apăsat degetul pe o poză şi apoi să-l mişti stânga-dreapta, sus-jos pentru a vedea un thumbnail cu pozele pe care le ai. Astfel, nu trebuie să le deschizi pe rând pentru a vedea ce ai într-un album. Am văzut ceva similar doar la Samsung, un carusel în care să vezi rapid ce poze ai, dar cam atât.

Safari. Browser-ul Apple a fost schimbat de asemenea, de la pictogramă la poziţionarea butoanelor. Compania a preluat din Chrome ideea de a închide filele cu un simplu swype (doar de la dreapta la stânga, nu şi invers), iar prezentarea acestea cu filele una peste alta, într-o vizualizare 3D, este foarte eficientă (să le trimită cineva celor de la Chrome nişte prăjituri de Crăciun sau celor din fosta echipă webOS). Mai mult, butonul Reader de scoatere doar a textului în evidenţă a dispărut, dar funcţionalitatea nu. Dacă eşti la începutul articolului, ai câteva linii în bara de adresă. Apeşi şi eşti în reading mode. De asemenea, acum poţi căuta direct în bara de URL, nu mai e necesară altă casetă. Când treci în modul „filă privată“, eşti întrebat dacă vrei să păstrezi filele sau nu şi viceversa.

Apple Maps. Aş vrea să spun că aplicaţia e în sfârşit bună. Nu e, nici pe departe. Încă redă prost mari zone unde are acoperire 3D (ideea Flyover a Apple) şi încă nu găseşte străzi din România pe care atât în Here Maps (Windows Phone 8), cât şi în Google Maps le-am găsit rapid. Totuşi, designul este de apreciat. Subtil, nu încarcă harta şi când navighezi toate casetele, barele, textele dispar pentru a-ţi găsi drumul. Vezi doar busola într-un colţ. Recomand Google Maps pentru eficienţă.

Siri. În sfârşit, asistentul de la Apple e afară din perioada beta, după doi ani. Foarte bună interfaţa, în spatele aplicaţiei se văd pictogramele cu toate culorile lor şi este mult mai primitoare acum. De asemenea, Siri învaţă constant şi acum a învăţat lucruri de bun-simţ, cum ar fi să-ţi regleze luminozitatea sau să răspundă ironic când îi spui „OK Glass“. Bine, e aproape inutil Siri în România, şi fără engleză (sau altă limbă pe care o ştie), dar evoluează frumos.

AirDrop. Nu este atât aplicaţie, cât status quo pentru Apple. Spune „nu“ NFC şi decide să pornească propriul sistem. Prin AirDrop creezi o „casetă“ în care poţi împărtăşi lucruri cu alţi utilizatori de iPhone sau dispozitiv cu iOS. Se foloseşte de WiFi şi Apple ar putea lua în calcul să lanseze o aplicaţie pentru Android. Ar zdruncina niţel modul în care oamenii partajează fişiere. Prin Bluetooth se trimit cam greu, iar nu toate dispozitivele au NFC, pe când WiFi da.

Flickr şi Vimeo (şi parţial YouTube). Pe lângă Twitter şi Facebook integrate în iOS în ultimii doi ani, acum a venit rândul Vimeo şi Flickr. Le găseşti în Setări şi în meniul de partajare. Lipseşte însă YouTube de acolo, deşi în meniul de partajare, când vine vorba de videoclipuri, e prezent. Poate la anul să fie (re)integrat.

Per total, toate aplicaţiile au fost redesenate, inclusiv cea de note. Acum, pe fundal are o textură care imită mai mult hârtia veche, făcută manual. Arată foarte bine aplicaţiile Stocks (pentru cine o foloseşte), Weather şi Music. Sunt „plate“, sunt colorate şi în concordanţă cu multe dintre aplicaţiile de pe Android. Cea de mail s-a schimbat prea puţin, tot nu poţi distribui mai mult de 5 poze, ceea ce e enervant. Sper să pună limită de maximum 20MB în viitor.

Multitasking şi „centre“

Meniul pentru multitasking a fost schimbat, cu niţică inspiraţie de la webOS. În loc să-ţi „tremure“ aplicaţiile active în baza ecranului, apar toate cele pornite ca la Windows Phone, cu derulare în dreapta. Le poţi închide cu un swype în sus şi în permanenţă ai una în centrul ecranului (pe iPhone) şi două parţiale. Trecerea e fluidă şi e o plăcere să tot accesezi acest meniu, spre deosebire de vremurile mai „negre“ când trebuia să tot apeşi X-uri pentru a închide aplicaţii.

Nu mă impresionează Notification Center, nu e schimbat cu mult faţă de ce am văzut la alte sisteme de operare (WP 8 nu are), dar îţi oferă mai multe informaţii. Spre exemplu, vezi desfăşurarea din calendar sau vezi ce ai ratat şi ce ai tot primit pe toată ziua. Nu le poţi şterge independent, ceea ce-l face tot ineficient în comparaţie cu Android. Dar interfaţa e similară celei de la Siri: fundal gri, transparent, cu pictogramele întrezărindu-se în spate.

Control Center este foarte bun, era necesar încă din iPhone 4, ar Apple a întârziat. Partea proastă la acest Control Center e că nu ai prea multe comenzi rapide. Lipsesc cele de activare a datelor mobile, de pornire a GPS-ului sau de pornire a sincronizării conturilor, aplicaţiilor de pe telefon. Există comenzi rapide pentru WiFi, modul avion, Bluetooth, oprirea rotaţiei şi controlul muzicii. Desigur, nu lipseşte comanda pentru AirDrop. Este eficient, dar poate fi şi mai bun. Îl activezi cu un swype de la baza ecranului, fie în ecranul de stand-by, fie în interfaţa generală.

Căutarea poate fi trecută drept un „centru“. Înainte avea locul dedicat în stânga, ultimul ecran. Acum e peste tot. Doar tragi în jos si te apuci să cauţi. Îţi cercetează chiar şi mailurile, dar şi prin aplicaţii. E eficient şi începit să-l foloseşti tot mai des, când îţi dai seama unde îl găseşti.

„Scăpări“ de remediat

Tastatura e la fel, ceea ce e bine şi nu prea. E doar transparentă, ceea ce se vede foarte bine, tastele sunt la fel de uşor de apăsat ca până acum, dar lipsesc comenzile rapide pentru virgulă şi punct. Apple umple spaţiul cu alegerea limbii şi o bară prea lungă de spaţiu, dar nu retuşează astfel de mărunţişuri pentru a eficientiza scrisul. Cei care s-au obişnuit pe această tastatură, nu vor avea nicio problemă nici în iOS 7.

Tot nu e prea eficient meniul de partajare şi îl compar aici cu cel de pe Android. Pe platforma Google ai la dispoziţie toate aplicaţiile din telefon care pot prelua conţinut, de la Pocket la Facebook şi Mail. În iOS 7 n-ai aşa ceva. Ai Facebook, Twitter, Vimeo, YouTube, Twitter, Mail şi Mesaje, dar nu aplicaţiile celelalte. Ar fi mult mai util dacă ai dispune şi de restul, mai ales când vine vorba de partajarea unei poze sau a unui link.

Minusuri

Control Center limitat

Meniul de partajare limitat

Apple Maps încă e aproape de nefolosit în România

Plusuri (sunt prea multe de spus aici, per total iOS 7 e un plus pentru dispozitive, le voi menţiona, deci, pe cele mai utile)

Interfaţa camerei foto

Control Center

Noul Safari

Meniul de multitasking

Concluzie: n-ai scuză să nu treci la iOS 7

Dacă ai iPhone 5, trebuie să treci azi la iOS 7. Apple a reuşit în sfârşit să schimbe un sistem de operare care încă de la versiunea 4.0 mi s-a părut depăşit. Cu Siri pe iPhone 4S a tras de timp, dar acum îşi îndreaptă greşelile. iOS 7 nu e perfect, nici pe departe, dar este atât de bun cât avea nevoie pentru a fi în continuare competitiv cu ce există pe piaţă. Lucrurile de îndreptate le-am spus la „Minusuri“, e păcat că există, dar măcar le face mai uşor de suportat, pentru utilizatori, prin pleiada de noutăţi. Şi tot ca un vis, poate şi Siri va deveni cândva prietenos cu România.

Haide să discutăm! Ne poţi vizita şi pe pagina de Facebook „Tech Adevărul“.

→

Imaginea 1/34: ios7 foto razvan baltaretu/adevarul