Comisia Europeană vrea o reglementare strictă a dronelor civile. Ce presupun noile standarde propuse

Comisia Europeană a propus stabilirea de noi standarde stricte pentru reglementarea activităţilor dronelor civile. Noile standarde vor acoperi domeniile siguranţei, securităţii, vieţii private, protecţiei datelor, răspunderii şi asigurărilor.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Siim Kallas, responsabil cu transporturile, susţine că dronele civile pot fi benefice în numeroase cazuri, însă există pericole ce ţin de securitatea şi protecţia vieţii private

„Dronele civile pot detecta prezenţa unor eventuale avarii ale podurilor rutiere şi feroviare, pot monitoriza catastrofe naturale precum inundaţiile şi pot stropi culturile cu extremă precizie. Dronele există într-o mare varietate de forme şi mărimi. În viitor, ele v-ar putea chiar livra cărţile cumpărate de la detailistul dumneavoastră online preferat. Dar multe persoane, printre care şi subsemnatul, se preocupă de anumite aspecte legate de aceste dispozitive, cum ar fi siguranţa, securitatea şi protecţia vieţii private”, a declarat Kallas. 

Din punct de vedere economic, conform unor estimări, în zece ani, dronele ar putea reprezenta 10% din piaţa aviaţiei, adică 15 miliarde de euro. 

„Trebuie să acţionăm acum şi trebuie să o facem la nivel european. Aceasta pentru că, aproape prin definiţie, aeronavele pilotate de la distanţă vor traversa frontierele, iar industria de profil se află încă în fază incipientă. Avem acum ocazia de a stabili un set unic de norme, pe care fiecare le va putea aplica în propria activitate, aşa cum se întâmplă în cazul aeronavelor mai mari”, a mai declarat vicepreşedintele Comisiei Europene. 

Ce presupune proiectul?

Comisia Europeană este îngrijorată, în primul rând, de securitate - atât din punct de vedere tehnic (buna funcţionare a aparatelor de zbor fără pilot), cât şi din punct de vedere al dreptului cetăţenilor la intimitate. Interesant este că în document se precizează de multe ori că dronele trebuie tratate, din multe puncte de vedere, la fel ca aparatele de zbor tradiţionale. 

Norme stricte la nivelul UE privind autorizaţiile de siguranţă: siguranţa reprezintă principala prioritate a politicii UE în domeniul aviaţiei. Standardele UE se vor baza pe principiul că dronele civile (aeronave pilotate de la distanţă) trebuie să asigure un nivel de siguranţă echivalent cu cel asigurat de operaţiunile aviatice cu echipaj uman“.

Controale stricte în ceea ce priveşte protecţia datelor şi a vieţii private: datele colectate de aeronavele pilotate de la distanţă trebuie să respecte normele aplicabile în materie de protecţia datelor, iar autorităţile de protecţie a datelor trebuie să monitorizeze colectarea şi prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal. â

Controale stricte în vederea asigurării securităţii. Dronele civile pot face obiectul unor eventuale acţiuni ilegale şi ameninţări la adresa securităţii, la fel ca orice altă aeronavă.

Un cadru clar în materie de responsabilitate şi asigurare. Actualul regim de răspundere civilă a fost stabilit mai ales pentru aeronavele cu echipaj uman, în cazul cărora masa (începând de la 500 kg) determină valoarea minimă a asigurării. 

Raţionalizarea C&D şi sprijinirea noii industrii. Comisia va raţionaliza activităţile de cercetare şi dezvoltare (C&D), în special fondurile UE destinate C&D, gestionate de întreprinderea comună SESAR (Single European Sky), pentru a respecta calendarul tehnologiilor promiţătoare, în vederea introducerii RPAS în spaţiul aerian european în cel mai scurt timp posibil. IMM-urile şi întreprinderile nou-înfiinţate din sectorul de profil vor primi sprijin industrial pentru dezvoltarea de tehnologii adecvate (programele Orizont 2020 şi COSME).

Legislaţia din România

Ministerul Transporturilor a decis, în luna februarie, să reglementeze folosirea dronelor în spaţiul aviatic românesc. Odată cu această lege, fotografierea şi filmarea sunt interzise.

Legea românească pare pe alocuri o copie fidelă a celei din Hexagon - dronele nu au voie să zboare la mai mult de 150 de metri, trebuie autorizaţie pentru a zbura deasupra unor zone locuite şi drona nu are voie să iasă din câmpul vizual al utilizatorului.
Problemele sunt mai multe, inclusiv imposibilitatea folosirii dronelor ca instrumente jurnalistice de anchetă.

Potrivit textului de lege, la articolul 5 se face referire la dronele folosite de utilizatori pentru a filma sau fotografia de la câteva zeci de metri înălţime. „[Art. 5, litera b.; Prezentul ordin nu se aplică] aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 1 kg, atât timp cât sunt operate într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de locuinţă, sunt operate fără depăşirea câmpului vizual al persoanei care asigură comanda aeronavei de la sol, dar nu mai mult de 150 m distanţă pe orizontală şi de 100 m distanţă pe înălţime faţă de această persoană şi nu au montate pe ele aparatură pentru filmare sau transmisie de date“.

Mai mult, cererea pentru acordarea spaţiului aerian se transmite de către utilizator Autorităţii Aeronautice Civile Române cu cel puţin 45 de zile înainte de data prevăzută pentru folosire. Modelul cererii şi alte informaţii vor fi furnizate pe site-ul caa.ro, dar abia la 30 de zile de la intrarea în vigoarea a acestui ordin. Nu sunt menţionate eventualele pedepse în acest ordin.

Conform Ministerului Transporturilor, dacă ai o dronă de uz civil cu greutatea de sub un kilogram, şi nu are montată aparatura de filmare, atunci o poţi folosi doar într-o zonă deschisă, fără clădiri de locuit prin jur. Mai mult, o poţi folosi atât timp cât nu iese din câmpul tău vizual, dar nu mai mult de 150 de metri pe orizontală şi 100 de metri pe verticală.

Citiţi documentul integral mai jos