„Hepatitele virale şi complicaţiile lor sunt o problemă majoră de sănătate publică în ţările Europei de Est“. Pacienţii din patru ţări pun umărul de eliminarea hepatitei C

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România  - APAH-RO -  anunţă debutul  proiectului „Implicarea comunităţilor locale în eliminarea Hepatitei C“. Iniţiativa include realizarea unor studii comparative la nivel regional  - România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia, precum şi campanii de informare şi de testare pentru depistarea virusului hepatitic C în diferite comunităţi locale.

„Conceptul de eliminare a hepatitelor pornind de la situaţiile specifice identificate la nivelul comunităţilor locale poate contribui la accelerarea procesului de diagnosticare şi includere în programul de tratament, astfel încât să atingem ţinta OMS de eliminare până în 2030. Autorităţile locale, medicii din teritoriu şi membrii unei comunităţi ştiu cel mai bine cu ce probleme se confruntă, fapt pentru care au posibilitatea de a veni mai rapid cu soluţii pe care le pot implementa direct sau pe care le pot înainta autorităţilor centrale,” a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO. 

„Hepatitele virale şi complicaţiile acestora reprezintă o povară disproporţionată bolilor şi o problemă majoră de sănătate publică în ţările din Europa de Est. Prevalenţa relativ ridicată a acestora şi tendinţele crescătoare ale cirozei hepatice şi a cancerului hepatic sunt principalele cauze care au dus la această situaţie. Acest profil epidemiologic este asociat cu utilizarea crescută a serviciilor de sănătate, în special la nivel de spital şi tratament, dublată de pierderea productivităţii, creşterea invalidităţii şi deceselor premature, ceea ce duce la o creştere semnificativă atât a costurilor directe, cât şi a celor societale“, a explicat Adrian Pană, expert în politici de sănătate. 

Rate mici de vaccinare împotriva hepatitei B

De asemenea, a adăugat acesta, principalele bariere în atingerea scopului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de eradicare a hepatitelor virale sunt printre altele, ratele de vaccinare suboptimală pentru hepatita B, măsurile de prevenire insuficiente împotriva transmiterii atât a hepatitei B cât şi a hepatitei C, lipsa screeningului organizat la nivel populaţional la grupurile cu risc sporit, indisponibilitatea şi disparităţile semnificative în accesul la servicii adecvate de diagnostic şi tratament, îngrijirile de sănătate oferite fragmentat, subfinanţarea serviciilor specifice pentru aceste boli, precum şi politicile absente sau fără impact vizând eliminarea hepatitelor.

În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu hepatită: începând cu anul 2018, testele pentru hepatitele virale – atât cele pentru diagnosticare, cât şi cele pentru monitorizare, sunt decontate de CNAS prin includerea în pachetul de bază la medicii de familie; autorităţile au amendat legislaţia privind contractul cost-volum-rezultat - tratamentul fără interferon pentru pacienţii cu hepatita C, oferind acces la tratament începând cu gradul unu de fibroză şi acces la toate terapiile din piaţă; viremia şi fibroscanul sunt decontate în sistemul de spitalizare de zi – accesul la acest serviciu depinde de dotările unităţilor medicale.

„Este important să continuăm acţiunile de testare, iar ca parte a acestui proiect vom începe la nivelul comunei Cumpăna, din judeţul Constanţa. Aici ne-am propus să testăm între 700 – 1.000 persoane până la sfârşitul lunii martie,” a precizat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO. 

325 de milioane de persoane cu hepatită

„Ambiţioasele ţinte ale OMS cu privire la eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare la adresa sănătăţii publice, până în 2030, reprezintă o adevărată provocare. Pentru hepatita C, avem ca ţinte reducerea cu 90% a noilor cazuri şi reducerea cu 65% a numărului deceselor. Astfel, toţi actorii implicaţii trebuie să depună eforturi în acest sens, la nivel local, naţional şi regional. Întoarcerea la bază, la nivelul comunităţilor locale, poate reprezenta o soluţie pentru că se pot obţine rezultate remarcabile dacă fundaţia este solidă. Fiecare comunitate îşi cunoaşte nevoile şi problemele -  persoane fără adăpost, persoane cu dependenţă de alcool şi droguri, persoane care întâmpină dificultăţi economice, persoane cu acces limitat la servicii medicale. Cunoaşterea acestor probleme poate genera schimbarea necesară prin dezvoltarea de răspunsuri ţintite, iar în cazul eliminării hepatitelor virale acest lucru se poate materializa la nivel local prin facilitarea accesului la screening şi diagnosticare În acelaşi timp, se poate stabili dialogul cu autorităţile centrale pentru a oferi acces la tratament celor care nu îndeplinesc toate criteriile necesare. Experienţa arată că una dintre cele mai eficiente metode de a atinge ţintele OMS este prin intermediul ONG-urilor locale care pot facilita accesul la persoanele care sunt ‘uşor de pierdut din vedere’,“ a declarat Marko Korenjak, preşedinte ELPA.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, hepatitele virale B şi C reprezintă provocări majore, afectând 325 de milioane de oameni. Aceste afecţiuni generează cancer hepatic şi provoacă anual 1,34 milioane de decese deoarece cel puţin 60% din cazurile de cancer hepatic au la bază testarea târzie, respectiv accesul la tratament pentru hepatitele B şi C în stadii avansate ale bolii.