Cum ar fi putut clawback să reactualizeze lista de medicamente compensate

Lista de medicamente compensate a fost actualizată ultima dată în 2008 FOTO Shutterstock

Amânarea actualizării listei de medicamente compensate, închisă în 2008, este un paradox al farmaceuticii din România, în condiţiile în care de doi ani încoace producătorii contribuie la finanţarea sistemului de sănătate prin taxa (pe vânzări) clawback, observă Pascal Prigent, director general GSK. Cum a apărut această contradicţie?

Lista de medicamente compensate a rămas ”îngheţată” în ultimii cinci ani pentru că bugetul de stat şi fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu puteau suporta creşteri accelerate ale chetuielilor - a fost una dintre explicaţiile pe care autorităţile au oferit-o frecvent industriei de sănătate. În această perioadă, bugetul Sănătăţii a stagnat în jurul a 4% din PIB, adică jumătate din media Uniunii Europene şi un sfert din nivelul de finanţare al Statelor Unite raportat la PIB.

În 2009, Guvernul a introdus o taxă suplimentară aplicată pe vânzările producătorilor de medicamente Concret, clawback se calculează ca procent din diferenţa dintre consumul real de medicamente şi cel estimat. Normele de aplicare ale legii au apărut în  2010, an în care, teoretic, a început şi colectarea acestei taxei. De atunci, clawback a fost modificat de mai multe ori – actuala variantă eliminând TVA din baza de calcul. Taxa ar putea aduce anual peste 300 de milioane de euro, potrivit unei estimări mai vechi a fostului preşedinte CNAS, Lucian Duţă. Astfel, prin clawback, producătorii participă la finanţarea deficitului bugetar din Sănătate.

În aceste condiţii, orice depăşire a bugetului anual alocat deconturilor pentru medicamente este parţial acoperită de producători. Efortul financiar al statului care ar apărea prin reactualizarea listei de terapii inovative compensate ar fi suportat inclusiv de companiile farmaceutice. 

Producătorii sunt însă nemulţumiţi că fondurile pe care statul le obţine de la ei nu sunt destinate achiziţiei de medicamente. Până acum, banii astfel colectaţi au fost folosiţi mai ales pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, precum cele destinate pacienţilor cu boli cronice (cancer, hepatită, HIV/SIDA, boli rare), potrivit unui comunicat mai vechi al Ministerului Sănătăţii. 

”Înţelegem că trebuie să ajutăm sistemul prin taxa clawback, deşi nivelul de taxare nu este în continuare sustenabil. Din acest punct de vedere, amânarea reactulizării listei care ar putea acoperi contribuţiile plătite prin clawback este paradoxală”, spune directorul general GSK – una dintre primele cinci companii farmaceutice şi singura care produce medicamente inovative într-o fabrică din România (la Braşov).

Acest paradox ar putea fi pus pe seama faptului că România are deja una dintre cele mai generoase liste de medicamente compensate şi gratuite din Europa – este vorba de peste 600 de molecule. În alte state, numărul medicamentelor compensate sau nivelul de compnesare este mai mic. În România, un medicament este compensat cu 90%, iar în alte ţări cu doar 50%.

Reactulizarea listei de compensate era anunţată pentru luna aprilie a acestui an, însă un reprezentant al producătorilor de medicamente se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple ceva mai târziu. Makis Papataxiarchis, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)  crede că reactulizarea se va face în vară, în cel mai bun caz. ”Circa 140 de molecule se află pe lista de aştepare din care 80 sunt noi”, spune şeful ARPIM.