25 mai, Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi. De ce fug copiii de acasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi, Organizaţia Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra numărului mare de dispariţii voluntare şi organizează, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), activităţi de informare a elevilor, părinţilor, profesorilor şi opiniei publice.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliţie, în perioada 15 mai 2014 - 15 mai 2015, în ţara noastră au fost raportate 3.736 de dispariţii în rândul copiilor.

În peste 94% dintre cazuri este vorba despre plecări voluntare, iar cele mai multe dispariţii sunt înregistrate în rândul adolescenţilor. Dintre cei 3.736 de copii dispăruţi, 131 sunt mai mici de 10 ani, 1085 au vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani, iar 2.520 sunt mai mari de 14 ani.

Copiii pleacă intenţionat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pe o perioadă nedeterminată.
 

Majoritatea acestora, respectiv 3733, au fost găsiţi în aceeaşi perioadă menţionată mai sus - 129 dintre cei mai mici de 10 ani, 1093 dintre cei cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani şi 2511 dintre cei mai mari de 14 ani.

Motive pentru care copiii fug de acasă

Potrivit reprezentanţilor IGPR, principalele motive care îi determină pe copii să îşi părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt:

  • neglijarea
  • lipsa de supraveghere
  • conflictele
  • abuzurile
  • lăsarea în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparţinătorilor legali la muncă în străinătate, lipsa comunicării cu părinţii
  • lipsa de educaţie
  • abandonul şcolar şi influenţa anturajului negativ, consumul de alcool şi substanţe halucinogene 
  • situaţia economică a familiei  

La nivel european, conform datelor furnizate de către Federaţia Europeană pentru Copilul Dispărut şi Exploatat Sexual (Missing Children Europe), procentul plecărilor voluntare, din total dispariţiilor în rândul copiilor, este mult mai mic - de 51%. Majoritatea sunt, de asemenea, adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani.

Adolescenţa este o vârstă dificilă, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, profesori şi alte persoane care îi au în îngrijire. Provocările acestei vârste îi expun pe adolescenţi la o serie de riscuri prin fuga de acasă - exploatare, abuz, trafic de copii. Un segment vulnerabil îl reprezintă şi copiii din centrele de ocrotire, care fug în mod repetat din aceste instituţi, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Salvaţi Copiii România.

Fuga reprezintă în viziunea copiilor o soluţie la problemele cu care se confruntă, însă nu conştientizează că problemele din afara familiei şi a acestor instituţii de ocrotire sunt mult mai mari şi, uneori, imposibil de depăşit.

Situaţia cu care ne confruntăm trebuie abordată urgent, prin crearea unor mecanisme eficiente de prevenire adresate deopotrivă copiilor, cât şi adulţilor care îi au în grijă, adaugă Gabriela Alexandrescu.

În acest sens, Salvaţi Copiii organizează regulat întâlniri cu consilierii şcolari, pentru identificarea copiilor şi a familiilor aflate în situaţii de risc. Acestea sunt incluse în programele de consiliere şi beneficiază de suport educaţional şi activităţi de timp liber, în cadrul Centrelor de Consiliere pentru Părinţi, Centrelor Educaţionale şi Centrelor Creştem Împreună (pentru copii ai căror părinţi muncesc în străinătate).

Astăzi, Salvaţi Copiii România, în calitate de membru al Federaţiei Europene pentru Copiii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual - Missing Children Europe - organizează workshop-ul „Identificarea copiilor cu risc de dispariţii voluntare şi exploatare - Cum putem preveni şi interveni asupra consecinţelor acestui fenomen”. Printre participanţi s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor active în domeniul protecţiei drepturilor copilului, respectiv psihologi şi asistenţi sociali din cadrul Direcţiilor pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi consilieri şcolari.

Ca în fiecare an, campaniile de informare se desfăşoară la nivel naţional, în Timişoara, Iaşi, Suceava, Târgu Mureş, Dolj, Braşov, Neamţ, Vaslui, Hunedoara, Caraş Severin, Argeş, Constanţa, în şcoli şi licee, şi constau în workshop-uri cu părinţi, profesori şi copii, campanii stradale şi campanii interactive de informare prin forumuri.

Toate acestea au scopul de a-i ajuta pe copii să conştientizeze riscurile asociate dispariţiilor voluntare, de a facilita identificarea timpurie a dificultăţilor cu care copiii se confruntă şi de a asigura intervenţia în cadrul unui parteneriat solid între părinţi, profesori, consilieri şcolari, psihologi şi poliţie.

Mai mult, în 2015 sunt incluse în campaniile de informare şi 8 centre de plasament din Argeş, Dâmboviţa şi Galaţi, copiii instituţionalizaţi reprezentând un segment vulnerabil, ce înregistreză dispariţii voluntare repetate din centrele de ocrotire.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite