Această tulburare funcţională este mai frecventă după vârsta de 40 de ani şi afectează femeile de două ori mai mult decât bărbaţii. „În termeni cât mai simpli, colecistul are rolul de a elimina bila imediat ce mâncăm. Însă există situaţii în care bila nu se evacuează aşa cum ar trebui şi atunci, la acest nivel, apare o disfuncţie care a fost denumită dischinezie biliară", explică medicul specialist  gastroenterolog Marian Zota.

Potrivit specialistului, funcţia colecistului este dată peste cap mai ales atunci când se abuzează, timp îndelungat, de alimente grase (de exemplu, de carne de porc sau de oaie), de preparate condimentate, de afumături, de conserve, de prăjeli, mujdei etc. Însă, printre factorii care perturbă activitatea bilei se mai numără stresul şi astenia neuropsihică (stările accentuate de oboseală). În aceste condiţii, vezica biliară este suprasolicitată în permanenţă să elimine bilă pentru a facilita digestia şi, inevitabil, după un timp, oboseşte.

Ca urmare a acestui fapt, îşi fac apariţia o serie de simptome, cele mai supărătoare fiind stările de greaţă, durerea şi starea generală de rău. Dacă aceste simptome persistă mai multe zile la rând, se recomandă un consult de specialitate, deoarece tratamentul administrat precoce previne apariţia complicaţiilor (de exemplu, litiaza biliară, ciroza, icterul infecţios).

Reglarea activităţii vezicii cu plante

Fitoterapia este deosebit de benefică în tratarea diferitelor afecţiuni ale vezicii biliare, în special în tratarea dischineziei. Remediile se vor administra în funcţie de tipul de dischinezie diagnosticat. Pentru dischinezia hipertonă (creşterea tonusului vezici biliare), se recomandă plante cu efect antiseptic, cum sunt coada-şoricelului, cimbrişorul, salvia, rostopasca, menta, sunătoarea şi coada-calului. „De obicei, aceste plante se folosesc sub formă de infuzie (o cană de apă fierbinte şi o linguriţă de plantă). Se beau câte două căni pe zi, înaintea meselor principale.

Pentru un efect maxim, cea de-a doua cană se poate bea în reprize, câte o lingură la fiecare oră", explică fitoterapeutul Ruxandra Constantina de la Clinica Med-As. Pentru cealaltă formă de dischinezie, hipotonă (scăderea şi chiar absenţa tonusului vezicii biliare), se pot folosi plante cu acţiune coleretic-colagogă, care stimulează secreţia de bilă şi contracţia vezicii biliare. Plantele recomandate sunt: anghinarea, păpădia, cicoarea, ghinţura, rostopasca, fructele de măceş, iarba mare, salvia, sunătoarea, florile de gălbenele, unguraşul şi volbura. Plantele se pot folosi separat sau în combinaţie, iar ceaiurile se beau numai înainte de mesele principale.

Enzime digestive, în formele avansate

În cazul în care dischinezia biliară nu este depistată şi tratată corespunzător, bolnavului i se recomandă tratament medicamentos. Contra durerii este indicat piafenul, iar pentru reglarea funcţiei digestive, cel mai bun tratament sunt enzimele digestive. În paralel însă, bolnavul trebuie să-şi schimbe stilul de viaţă. Pentru început, acesta trebuie să elimine din alimentaţie orice aliment gras şi condimentat. „Bolnavul trebuie să nu mănânce până ce ajunge la starea de saţietate. De asemenea, la fel de importante sunt cantitatea şi calitatea alimentelor, precum şi frecvenţa meselor", explică medicul gastroenterolog Marian Zota.

Uleiul de măsline, efect calmant

Atunci când crizele apar dimineaţa, se recomandă administrarea unei lingurinţe de ulei de măsline cu lămâie înainte de micul dejun. Ulterior, se stă culcat pe partea dreaptă circa 30 de minute. În cazul în care criza nu dispare, se cere ajutorul medicului.