Temperaturile scăzute şi umiditatea sporesc durerile în artroză. Când sunt indicate infiltraţiile cu plasmă proprie

În perioada rece, când temperaturile scad şi creşte umiditatea, apar şi puseele de durere la pacienţii cu artroză. Durerile pot fi continue şi greu de suportat, ducând la imposibilitatea funcţionării articulaţiei.

Artroza este o boală degenerativă care apare ca urmare a distrugerii cartilajului ce acoperă suprafeţele articulare - genunchi, şold, umăr, articulaţiile degetului, articulaţia cotului, a gleznei, precum şi articulaţiile costosternale.

În funcţie de cauza care determină apariţia artrozei, şi manifestările sunt diferite. Însă principalele simptome pe care le au pacienţii sunt: durerea, limitarea mobilităţii şi deformarea articulaţiei. Dr. Mihai Baican, medic specialist traumatologie şi instructor certificat MeaPasma în cadrul clinicii Fizio Estetix, explică legătura dintre temperaturile scăzute şi intensificarea durerilor pentru pacienţii care suferă de artroză, precum şi ce presupune tratamentul cu autoplasmă.

„Artrozele degenerative apar ca urmare a înaintării în vârstă şi sunt determinate de numeroşi factori: suprasolicitarea, supraîncărcarea şi obezitatea, gesturile repetitive şi greşite din sfera profesională, cum este cazul persoanelor care lucrează în construcţii sau în domeniul sanitar şi deseori se aşază în genunchi suprasolocitând articulaţia aflată la baza sa. Acest lucru va conduce în timp la apariţia gonartrozei“, explică dr. Mihai Baican.

Legatura între frig şi dureri

Factorii climatici determină apariţia puseelor acute în artroze. „Dacă în mod obişnuit o persoană poate avea o artroză latentă, în momentul în care vremea se schimbă, deci temperaturile scad şi umiditatea creşte, pot apărea durerile de nesuportat în una sau mai multe articulaţii. Acestea se pot tumefia prin acumularea de lichid intra-articular în exces, şi, de asemenea, se pot inflama, caz în care articulaţia este roşie şi caldă“, adaugă medicul specialist.

Acest lucru este cauzat de acţiunea directă a frigului asupra structurilor anatomice din jurul articulaţiei  - muşchi, tendoane, ligamente - pe care le va contracta. „În acest fel, spaţiul intr-articular se va diminua şi mai mult, iar suprafeţele articulare deja erodate, se vor găsi în contact mai des. De asemenea, ţinând cont că în articulaţie se găsesc numeroşi receptori fizico-chimici, aceştia vor fi permanent sensibilizaţi de factorii de mediu şi vor genera un disconfort continuu ce ia forma durerii“.

Medicamente antiinflamatoare versus infiltraţiile cu autoplasmă

De cele mai multe ori, bolnavii apelează la medicamente antiinflamatoare, fiind singurele care pot calma pe moment durerea. „Din păcate, artroza este o boală degenerativă, care nu se vindecă, ci doar se ameliorează. Un factor important în tratamentul pacientului cu artoză este activitatea fizică regulată şi programarele de fizio-kinetoterapie personalizate“. De asemenea, pentru a nu agrava boala, este important să se evite factorii declanşatori iniţiali ce ţin de uzura articulară, supraîncărcarea, suprasolicitarea, precum şi controlul greutăţii.

O altă modalitate de tratament este cu plasmă proprie îmbogăţită cu trombocite. „Infiltraţiile cu plasmă proprie au avantajul de a trata artroza cu resursele organismului. Autoplasma îmbogăţită în trombocite – PRP este un produs natural, obţinut din sângele pacientului, deci compatibilitatea biologică este de 100%, ceea ce garantează că nu vor exista reacţii adverse sau riscul de infestare. Odată ajunsă într-o articulaţie, aceasta are o serie de efecte terapeutice, stopând procesul inflamator şi activând efectul regenerativ al componentelor articulare afectate“, dă asigurări dr. Mihai Baican.

„Astfel, în timp ce medicamentele antiinflamatoare tratează pe moment durerea, infiltraţiile cu autoplasmă proprie, tratează problema de bază, având efect pe termen lung. Mai mult decât atât, există şi pacienţi care au probleme gastrice, iar în cazul acestora este contraindicată administrarea de antiinflamatoare, ceea ce le restrânge foarte mult alternativele terapeutice. Practic, în acest caz, o opţiune extrem de benefică pentru ei sunt infiltraţiile cu autoplasmă proprie, care nu au efectele secundare ale antiinflamatoarelor“.

Ce presupune tratamentul cu plasmă proprie

„Tratamentul cu plasmă proprie presupune recoltarea unei cantităţi de 8,5 mililitri de sânge de la pacient într-o eprubetă sterilă ce face parte dintr-un kit special utilizat pentru această procedură, ce poartă numele de MeaPlasma. După recoltarea sângelui în această eprubetă specială care conţine heparină in vivo şi un gel separator, acesta va fi centrifugat, timp de 10 minute, până la separarea plasmei îmbogăţită în trombocite şi factori de creştere. Ulterior, aceasta va fi injectată în articulaţia cu probleme, iar timp de 1 – 2 săptămâni va începe efectiv să repare, să regenereze ţesuturile, să scadă semnele de inflamaţie şi progresul artrozei“. 

Protocolul de tratament depinde de stadiul evolutiv al bolii. „Deci este adaptat fiecărui pacient în parte, după consultul medicului de specialitate. În artrozele incipiente, de gradul I sau II, se recomandă repetarea infiltraţiilor de 2 – 3 ori la un interval de 2 – 3 săptămâni, timp în care plasma acţionează intens. Rezultatele tratamentului se traduc prin reducerea durerii până la dispariţia ei, îmbunătăţirea mobilităţii articulare şi o mai bună funcţionalitate. În artozele avansate, se recomandă infiltraţiile cu plasmă proprie atunci când intervenţia chirurgicală de reconstrucţie a articulaţiei nu este posibilă, cu scopul de a creşte calitatea vieţii pacientului“, conchide medicul.