România s-a poziţionat pe harta medicinei personalizate din Europa, găzduind în această toamnă prima Conferinţă de Medicină Personalizată. Evenimentul de nivel înalt a fost organizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină, în parteneriat cu Administraţia Prezidenţială, iar invitatul principal a fost profesorul american Richard Ablin, pionier în domeniul imuno-oncologiei şi cel care a descoperit antigenul specific prostatic (PSA), în urmă cu 40 de ani.

Medicina personalizată îşi propune asigurarea tratamentului potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Şi de prima dată.

Sistemele de sănătate din întreaga lume, nu doar din România, se află la intersecţia a trei tendinţe majore: fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, creşterea costurilor pe fondul sporirii consumului de servicii medicale, dar şi pe seama costurilor în creştere ale noilor produse şi servicii, la care se adaugă dezvoltarea exponenţială a noilor tehnologii IT&C.

Este de la sine înţeles că actualul model de livrare a serviciilor şi produselor medicale către cetăţean, pacient sau nu, trebuie să fie redefinit, punând în centru nevoia reală a fiecăruia dintre noi.

Medicina personalizată este medicina fiecăruia dintre noi.

Modelul clasic, sintetizat prin sintagma „one size fits all”, nu mai funcţionează în majoritatea bolilor, pe măsură ce înţelegerea acestora este din ce în ce mai profundă.

În multe tipuri de cancer, de exemplu, medicina personalizată bazată pe informaţia genomică este o realitate din punct de vedere ştiinţific - tratamentul nu se mai administrează pe principiul „încercare-eroare”, ci ţintit, conform informaţiei genomice precise. În alte patologii, precum diabetul zaharat, medicina personalizată poate fi înţeleasă într-un sens mai larg - noile tehnologii, precum telefoanele mobile, ne pot ajuta să monitorizăm mai bine boala, să evaluăm modificarea stilului de viaţă şi să ajustăm terapia pornind de la aceşti parametri obiectivi.

Pas cu pas, medicina personalizată va determina schimbări majore de paradigmă în toate sistemele de sănătate, nu doar în România. Este deopotrivă o mare provocare, dar şi o mare oportunitate pentru noi toţi.

Implementarea medicinei personalizate poate fi din ce în ce mai rapidă, pe măsură ce medicii, pacienţii şi ceilalţi actori implicaţi în domeniul sanitar vor fi din ce în ce mai educaţi în acest domeniu.

Am identificat 5 paşi de urmat pentru adopţia rapidă şi pentru maximizarea potenţialului medicinei personalizate:

  • educaţia tuturor celor implicaţi în domeniu şi stimularea colaborării între diversele grupuri, care momentan acţionează izolat
  • mai multă putere pentru pacienţi, prin includerea acestora în dezvoltarea politicilor de sănătate şi a reglementărilor, încă din fazele timpurii ale proceselor
  • accentul pus pe valoare, pe aşa numita inovaţie sănătoasă, care aduce beneficii reale şi la nivel individual, şi la nivelul societăţii, demonstrând cost-eficienţă
  • stimularea împărtăşirii bunelor practici clinice între medicii practicieni, motivarea acestora pentru a colabora, pentru a avea o atitudine deschisă
  • asigurarea accestului pacienţilor la diagnostic şi tratament personalizat, fără de care întreg demersul de cercetare nu şi-ar atinge potenţialul maxim

Tema accesului la inovaţie preocupă în mod special comunitatea medicală, în contextul în care un studiu recent anunţat la Congresul Societăţii Europene de Oncologie Medicală arată că peste 5.000 de pacienţi europeni cu melanom malign metastatic nerezecabil nu au acces la noile tratamente personalizate şi la noile imunoterapii aprobate în ultimii 5 ani.

Medicina personalizată nu este un vis, nu este încă pe deplin o realitate, dar este cu siguranţă o necesitate.

——————————————

La Conferinţa de Medicină Personalizată au participat, alături de doamna Conf. Dr. Diana Păun, Consilier de Stat la Administraţia Prezidenţială, şi numeroşi lideri de opinie din medicina românească, precum şi o serie de nume mari ale medicinei personalizate din Europa: Elmar Nimmesgern (director general adjunct al Unităţii de Medicină Personalizată din cadrul Directoratului de Cercetare şi Inovare din Comisia Europeană), Denis Horgan (director executiv Alianţa Europeană de Medicină Personalizată), profesorul Hans Lehrach (Max Plank Institute for Human Genetics), John Milne (director în cadrul National Institute for Bioprocessing, Research and Training), Paul Cornes (European School of Oncology). De asemenea, în programul conferinţei a fost organizat un simpozion-satelit despre accesul la terapiile biologice în România, în prezenţa doamnei Sol Ruiz, preşedinte al Grupului de Lucru Medicamente Biologice din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului.