Prof.dr. Florin Mihălţan: „Fumatul omoară mai mulţi oameni decât alcoolul, accidentele, drogurile şi obezitatea la un loc“

Prof.dr.
Florin Mihălţan: „Fumatul omoară mai mulţi oameni decât alcoolul,
accidentele, drogurile şi obezitatea la un loc“

Prof.dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti a pornit campania „Alege să fii sănătos“, de informare şi prevenţie referitor la principalele  probleme de sănătate ale românilor. Astăzi, prof. dr. Florin Mihălţan,  preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, vorbeşte despre riscurile fumatului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor, căt şi nefumătorilor  - prin expunere la fumat pasiv sau involuntar. Fumatul, deşi este greu de crezut, omoară mai mulţi oameni decât alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc . Cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rândcopiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului.

Speranţă de viaţă mai mică cu 10 ani

Speranţa de viaţă a fumătorilor scade în medie cu 10 ani faţă de nefumători. Această consecinţă se realizează prin multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc, explică profesorul universitar.

Astfel tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. „Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului,al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice, etc“.

Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ori mai mare la sexul masculin şi de 13 ori mai mare la sexul feminin, adaugă preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Ce alte riscuri implică fumatul

Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt  riscul de a deceda prin boală obstructivă cronică care este de 12-13 ori mai mare faţă de nefumători, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul de 2 până la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic) şi riscul de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1.3-2.5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90% dintre cazurile de moarte subită infantilă. Şi fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare .

Există dovezi convingătoare că o convieţuire alături de fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumătoare şi de boli cardiace cu 25-35%.

Lista consecinţelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzând efecte care pot merge de la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale , impotenţă până la infertilitate .

În acest context legea antifumat nr.15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv cât şi fumătorul activ , iar efectele sale deja se fac resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă.

România a urcat 12 locuri, în lupta antifumat

Cu ocazia  celei de-a 7-a Conferinţe Europene « Tobacco or Health » s-au prezentat rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare a politicilor  privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit « SCALA POLITICILOR DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN ».

Toate ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale. Raportul a fost prezentat de către Luk Joossens din partea « Association of European Cancer Leagues » şi este menit să încurajeze ţările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun.

Cu această ocazie s-a punctat de  repetate ori în plen  saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în  2013 , pe locul 7 unde se află în acest moment. A fost cel mai spectaculos progres şi aşa cum s-a arătat se datorează în principal adoptării legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum şi iniţierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spaţiul public o dată cu modificările legislative.

Şase măsuri ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Intrarea României în acest grup fruntaş alături de ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franţa , Norvegia  demonstrează că se poate  să devenim modele europene, că tradiţiile se pot cultiva şi se pot încuraja prin eforturi comune şi prin înţelegerea corectă a misiunii de prevenţie a unei astfel de legi.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 6 măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere ale « Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului » (ratificată de majoritatea ţărilor, inclusiv România) pentru care va trebui pe viitor să demarăm alte acţiuni:

1. Taxarea produselor din tutun

2.  Interzicerea  fumatului în spaţiile publice închise

3. Informarea şi creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii şi date relevante

4. Interzicerea oricărei forme de publicitate şi promovare a produselor din tutun

5. Imagini şi avertizări directe şi de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun

6.Susţinerea asistenţei şi tratamentului în vederea renunţării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creşterea accesului la medicaţie etc.

Ce este important legat de acest prim pas pe plan internaţional făcut de ţara noastră este angajarea şi a unei strategii coerente precum proiectul « 2035 - Prima Generaţie Fără Tutun a României » care va permite să educăm şi să prevenim în rândul copiilor şi a adolescenţilor debutul ca fumător şi o înţelegere mai corectă a dreptului de a fi protejat şi de a proteja de nocivitatea fumatului activ sau pasiv.

 

 

citeste totul despre: