Intoleranţa la gluten, o boală a civilizaţiei moderne?

Intoleranţa la gluten, o boală a civilizaţiei moderne?

Atenţie la alimentaţia copiilor care conţine multe surse de gluten procesat industrial

Cerealele, sursa principală de gluten, au făcut parte din regimul alimentar al oamenilor de când a apărut agricultura, însă cazurile intoleranţa la această proteină s-au înmulţit abia în ultimii zeci de ani. Este oare o afecţiune a omului modern?

Ştiri pe aceeaşi temă

Glutenul este o proteină regăsită în majoritatea cerealelor, de la grâu, la orz şi la secară, care supune tractul digestiv la o mulţime de provocări. Odată fixat pe pereţii intestinului subţine, glutenul poate favoriza apariţia bolilor digestive, inflamatorii, dar şi autoimune.

Citeşte şi:
VIDEO Stresul poate declanşa intoleranţe alimentare

Factori care ne fac vulnerabili la boli digestive

Intoleranţa la gluten este o condiţie medicală asociată cu tot felul de afecţiuni, precum boala celiacă (cunoscută şi ca enteropatie glutenică), artrita reumatoidă, diabetul zaharat de tip I, tiroidita Hashimoto, cardiomiopatia, limfomul (o formă de cancer de sânge), dermatita herpetiformă (o boală de piele), astmul, alergiile, dar şi eczemele.

Însă afecţiunile asociate cu intoleranţa la gluten s-au înmulţit semnificativ în ultimii zeci de ani, deşi regimul alimentar al omului a conţinut cereale, deci şi gluten, de când s-a descoperit agricultura. Situaţia l-a determinat pe doctorul David Jockers, specialist în nutriţie şi detoxifiere, să pună întrebarea: "Intoleranţa la gluten este o afecţiune a omului modern?"

Ce ne dictează genele

Mai întâi, Jockers a explicat incidenţa crescută a problemei prin modificările survenite în genomul uman, informează Natural News. Fiecare ADN conţine coduri genetice pentru sistemul imunitar, care fac parte din antigenul leucocitar uman, sau pe scurt - complexul HLA. Cazurile de intoleranţă la gluten au fost înregistrate la persoane care au elementele HLA-DQ2 şi HLA-DQ8. Primul este frecvent întâlnit în rândul populaţiei din Europa de Vest, mai ales în Irlanda, Marea Britanie şi Spania. Al doilea element apare mai des în rândul locuitorilor din America Centrală, dar şi în rândul hispanicilor din Statele Unite ale Americii.

Totuşi, predispoziţia genetică dată de HLA-DQ2 şi HLA-DQ8 este, de regulă, latentă. Ea este activată de diverşi factori de stres din mediul înconjurător, precum diversele forme de infecţii la care este supus organismul uman, toxicitatea din apă şi aer, malnutriţia, oboseala cauzată de lipsa somnului, stările prelungite de stres, precum şi tulburările emoţionale care încearcă individul pe parcursul vieţii. În astfel de condiţii, intoleranţa la gluten apare la tot mai multe persoane.

Laptele matern, subestimat pe nedrept

Beneficiile aduse de alăptarea la sân pe o perioadă îndelungată sunt enorme pentru sănătatea copilului şi a adultului ce va deveni. Laptele matern conţine nutrienţi care previn alergiile şi intoleranţele alimentare pe parcursul vieţii, întărind totodată sistemul imunitar.

Însă industrializarea lactatelor şi a cerealelor a făcut ca tot mai multe mame să renunţe la alăptatul natural al bebeluşilor, după doar câteva luni de la naştere. Laptele matern este înlocuit, tot mai des şi tot mai devreme, cu produse lactate şi cu cereale din comerţ, care conţin gluten procesat industrial. Astfel, organismul rămâne vulnerabil toată viaţa.

Potrivit doctorului Jockers, cazurile de intoleranţă la gluten au fost semnificativ mai mici în rândul bebeluşilor care au fost alăptaţi la sân peste şase luni, comparativ cu cei care au fost privaţi mai repede de beneficiile laptelui matern.

Totodată, copii care au primit gluten procesat în primele patru luni de la naştere au riscuri de şase ori mai mari să dezvolte diabet zaharat de tip I încă din anii copilăriei, faţă de cei care au fost feriţi de proteina provenită pe cale industrială.

Ponturi pentru a reduce riscul de apariţie a intoleranţei la gluten:

- Bebeluşii trebuie alăptaţi cel puţin şase luni de la naştere

- Aportul de vitamina D3 trebuie să fie între 60 şi 100 ng/ml

- Mâncaţi alimente fermentate şi luaţi suplimente probiotice pentru a susţine o floră intestinală sănătasă

- Menţineţi controlul asupra asupra nivelului zahărului din sânge (glicemia) prin exerciţii fizice regulare, printr-o alimentaţie săracă în glucide, dar bogată în verdeţuri şi grăsimi "bune"

- este indicat ca glutenul pe care îl oferiţi organismului să provină din surse naturale, cu procesate industrial

- citiţi cu atenţie etichetele produselor. Foarte multe conţin gluten

Ce puteţi mânca dacă aveţi intoleranţă la gluten

Fie că este vorba de bolnavi de celiachie sau de oameni sănătoşi, o dietă fără gluten presupune înlocuirea cerealelor din grâu, secară şi orz cu orez, mei, porumb, teff, hrişcă, quinoa sau tuberculi de cartofi, care nu conţin această proteină.

Dacă în străinătate există numeroase produse „gluten-free", de la pâine şi biscuiţi la bere, iar feluri de mâncare fără gluten există chiar şi în meniurile resturantelor, românii cu intoleranţă la această proteină au puţine opţiuni. Institutul de Bioresurse Alimentare din Bucureşti produce câteva alimente aglutenice: făină şi griş din orez, pâine şi paste, dar şi biscuiţi, fursecuri şi cozonaci fără gluten pentru copii şi adulţii iubitori de dulciuri.â


citeste totul despre: