VIDEO Explicaţiile specialistului: de la ce vârstă apare infarctul în zilele noastre şi cum se pot trata modern bolile de inimă

Rodica Niculescu, medic primar medicină internă, cu competenţă în cardiologie intervenţională, în studioul Adevărul Live FOTO Marian Iliescu

Operaţiile pentru bolile de inimă nu mai înseamnă de ceva vreme numai tăieturi de-a lungul pieptului, riscuri majore şi recuperare grea, ci şi proceduri minim invazive, în urma cărora pacientul îşi poate relua rapid activitatea. Medicul Rodica Niculescu ne-a explicat, la Adevărul Live, în ce situaţii se recomandă ele şi cine sunt candidaţii ideali pentru astfel de intervenţii.

Dr. Rodica Niculescu, medic primar medicină internă, cu competenţă în cardiologie intervenţională, ne lămureşte care sunt afecţiunile care pot fi tratate comod pentru pacient, prin tăieturi foarte mici, şi care permit bolnavilor să se repună rapid pe picioare, ba chiar să-şi desfăşoare activitatea fără probleme.

Aflăm, de asemenea, ce se poate trata prin cardiologie intervenţională, dacă poate înlocui chirurgia clasică şi care sunt beneficiile precise pentru pacienţii din România.

În ultimii zece ani, evoluţia a dus la devoltarea unor proceduri minim invazive. Nu aş vrea să se înţeleagă cumva că chirurgia clasică nu-şi mai are rostul. Sunt cazuri care pot fi tratate numai prin chirurgia clasică. Chirurgia intervenţională presupune un abord la nivelul unei artere femurale până în aortă, care este vasul cel mai important. Exact la ieşirea acestui vas din inimă se află originea arterelor coronare, arterele care îmbracă inima. Ele sunt ca un arbore care lasă ramuri pur şi simplu pentru musculatura inimii. Artera aortă lasă patru ramuri pentru circulaţia cerebrală, lasă câte o ramură pentru membrele inferioare, aparatul digestiv şi pentru rinichi.

Descrieţi, cum  se face intervenţia de implantare a unui stent?

Cu ajutorul unui ghid foarte subţire putem plimba retrograd un balon cu stent. Când ajunge în locul de îngustare arterială responsabilă de suferinţa cardiacă, balonul se umflă şi fixează stenul în locul cu pricina. Stentul e ca un schelet şi restabileşte fluxul de sânge. Această intervenţie se numeşte angioplastie coronariană cu stent. Eficienţa tratamentului este cu atât mai mare cu cât pacienţii vin mai repede la medic. Este extrem de important ca pacientul să se adreze la prima durere în piept. Sunt pacienţi tineri care nu-şi imaginează că ar putea avea infarct. Sunt prea puţini cei care se prezintă la medic şi fără a-şi cunoaşte riscurile nu le iau în seamă. Cu cât pacientul e mai tânăr, cu atât mai grea este recuperarea. Organismul unui vârstnic se adaptează la aceste condiţii de îngustare a vaselor de sânge. În cazul tinerilor, ocluzia apre brusc şi organismul cedează. Riscurile sunt foarte mari. Există cazuri de infarct în care pacientul intră într-o stare incompatibilă cu viaţa.

De la ce vârstă apare infarctul în zilele noastre?

De la 20 de ani, din păcate. Şi pachetul genetic este important. Într-un studiu se menţionau peste 120 de gene şi e imposibil să le influenţăm pe toate. Putem însă să ţinem seama factorii de risc. 

Care a fost cel mai tânăr pacient?

A fost un licean de 19 de ani, care avea examen la BAC. Prababil că avea un bagaj genetic predispozant, dar abuzul de ţigări şi cola şi-au spus cuvântul. Sigur, s-a rezolvat, a avut nevoie doar de un stent, dar muşchiul inimii va fi mai slăbit. 

Foarte important este să ştim dacă în a doua parte a vieţii se instalează fibrilaţia atrială, o tulburare de ritm cardiac, care afectează 2% din populaţie. Este o cauză importantă de accident vascular cerebral legat de embolie. Când presiunile în atrii devine mai mare, cheagurile de sânge formate la nivelul inimii pot pleca pe circuit în circulaţia cerebrală. Medicina a modernă a inventat metode pentru prevenirea acestor lucruri. Sunt dispozitive care se implantează intervenţional care ocupă locul unde se formează trombii. Fiecare individ are particularităţile sale biologice şi atunci sunt evaluate cu grijă toate aspectele atunci când se decide efectuarea unei intervenţii.

Pe lângă stenturi ce proceduri mai există?

Endoproteza este un stent mult mai mare decât cel introdus pe coronare şi este îmbrăcat de o „cămăşuţă" care ajută la sudarea stentului de foiţele peretelui arterial. Există riscuri, fireşte. Ca în orice intervenţie. Însă spre deosebire de o intervenţie clasică, care ar dura circa 14 ore, endoprotezarea a durat aproximativ 2 ore. De asemenea, după intervenţia clasică pacientul ar fi trebuit să stea foarte mult la terapie intensivă. Nu ar trebui să uităm de ingineria specifică din această zonă a medicină. Să spunem că vasele de sânge au între 1-4 mm, artera femurală are 2 cm, aorta poate să aibă şi 5 cm. Acumularea de de colesterol pot duce la îngustări. De aceea, înainte de face o intervenţie minim invazivă, trebuie să evaluăm pacientul, să vedem pe unde putem intra cel mai bine. Dacă nu se poate intra prin artera femurală, introducerea valvei aortice se poate trece prin vârful inimii, printr-o incizie mai mică, pe care o face chirurgul.

Câţi cardiologi intevenţionşit avem în România?

Suntem foarte puţin pentru România. Suntem cam 100 de medici intervenţionişti. Ideea e că noi încercăm să-i ajutăm pe care care au abilităţi pentru aşa ceva. Se dă un examen. Poţi obţine competenţa de cardiolog intervenţionist după un curs care durează doi ani. Acum în Bucureşti vin pacienţi din 18 judeţe.

Din punct de vedere al dotărilor suntem la fel cu cei din afară. Suntem în trendul ascendent. Să nu uităm că bugetul pentru dotări este foarte mari. Cel puţin din punct de vedre al procedurilor, există o compensaţie din parte Casei Naţionale de Sănătate.

Care sunt „candidaţii” ideali pentru o aceste proceduri?

Cei care prin evaluările de dinainte de intervenţie se înscriu în posibilitatea unei astfel de intervenţii. Sunt criterii clare. Cam 40% din pacienţii cu fibriliaţie atrială pot beneficia de aceste intervenţie. 

Ce investigaţii sunt necesare?

Pe lângă anamneza pe care o face medicul specialist, mai e nevoie de ecografie de cord, ecografie transesofagiană şi tomografia cu substanţă de contrast care ne arată cum arată camerele inimii, cum arată vasele de sânge.

Câte stenturi se pot implanta la un pacient?

Nu există un număr limitat de stenturi. Montarea stenturilor amână montarea by-pass-ului. Sunt însă pacienţi care nu permit montarea stenturilor.