Cum putem descoperi singure cancerul de sân în stadii incipiente

Cum putem descoperi singure cancerul de sân în stadii incipiente 

20 de ani nu mai este o vârstă prea fragedă pentru cancerul la sân. Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, vine la Adevărul Live să ne povestească despre cazurile cu care se confruntă zi de zi la cabinet şi să ne înveţe care sunt paşii corecţi pentru evaluarea sănătăţii sânilor.

Ştiri pe aceeaşi temă


Medicii din România se confruntă din ce în ce mai des cu cazuri de tinere cu cancer mamar apărut „din senin“, fără factori favorizanţi uşor de identificat şi fără antecedente în familie. Fiindcă nimeni nu se aşteaptă ca această afecţiune oncologică să apară la puţin peste 20 de ani, în multe situaţii, cancerul evoluează „pe ascuns“ şi este depistat doar în stadii avansate, când şansele de tratament sunt minime.

De aceea, este esenţial ca orice femeie, oricât de tânără, să se preocupe de modificările care apar la nivelul sânilor. 

Medicul Elena Claudia Teodorescu ne va explica în ce măsură cancerul de sân poate fi depistat în faze tratabile cu tehnologiile pe care le avem astăzi la îndemână, dar şi dacă putem sau nu să descoperim singure nodulii-problemă. 

De la ce vârstă întâlniţi cazuri de cancer mamar?

Din păcate, vârsta la care apare cacerul de sân a scăzut foarte mult. Eu am avut la cabinet o pacienta de 21 de ani. În grupa de vârsta 30-40 de ani este şi mai frecvent, iar după 40 nu e deloc o raritate. 

În general femeile vin după ce au palpat şi au găsit ceva de câteva luni sau chiar un an şi acel ceva nu a dispărut în timp.

În 90% din cazuri, în general, cancerul nu are legătură cu ereditatea.

O caracteristică la vârstă tânără a cencerului e că tumorile seamănă foarte mult cu nodulii benigni şi e nevoie de o examinare foarte atentă acestora.

Cazul Angelina Jolie a determinat o schimbare de optică şi în România 

Sunt paciente care au cazuri de cancer în familie, au sâni cu probleme, care le expun unor riscuri mai mari şi atunci recurg la matectomie profilactică.

Mastectomia bilaterală reduce riscul de a dezvolta cancer cu 99%. 

E greu de spus dacă e buna sau nu această abordare. Doar o simplă fobile de cancer nu trebuie să ne împingă la soluţii radicale. Există situaţii, când această măsură e binevenită. Cred că fiecare caz public care se face se adună picătură cu picătură şi contribuie la trezicea conştiinţei. Sunt mai importante cazurile care sunt personale, au poveşti în spate. 

Cum ajung femeile la cabinet?

Motivul principal care la aduce la control sunt:

  • nodulii  pe care îi simt la palpare 
  • durerea

 
O lungă perioadă de timp cancerul nu produce nicio modificare vizibilă. La un moment dat, absolut întâmplător, depistează o formaţiune. În marea majoritatea cazurilor, cancerul are o evoluţie lentă. Există şi forme cu evoluţie rapidă. Se întâmplă, de regulă, la pacientele tinere. La femeile mai în vârstă, evoluţia cancerului e foarte lentă, de 10-15 ani. Cu toate acestea, în România se ajunge la medic în stadii foarte avansate. Surprinzător există cazuri foarte avansate la femeile educate, din Bucureşti.

Autopalparea este foarte importantă, care trebuie făcută lunar, după menstruaţie, pentru a se obişnui cu consistenţa sânilor. Sânii nu sunt ca o coală de hârtie, are o arhitectură particulară. Sânii sunt diferiţi de la o femeie la alta, dar la o femeie sânii trebuie să aibă o structură similară. 

Uneori leziunile sunt foarte mici şi nu pot fi palpate. Mai există anumite tipuri de cancer mamar care dau modificări foarte fine, care sunt foarte greu de pus în evidenţă imagistic. Carcinomul lobular dă foarte multe diagnostice false. El se dezvoltă în aşa fel încât nu dezvoltă aglomerări mari de celule. Nu este cel mai frecvent, este al doilea ca incidenţă.

 
Carcinomul ductal comun este cel mai comun. Cea mai comună zonă de apariţia a cancerului apare în zona superioară laterală.
 
De rutină, după 40 de ani, se face magmografie. Nu e cazul să ne sporiem de iradiere, deoarece doza de radiaţie e cea pe care o luăm în timpu unui zbor cu avionul. Este o metodă foarte eficientă, deoarece pune în evidenţă modificări de 1,5 mm. 
 
Înainte de 40 de ani, o femei care nu are cazuri în familie, ar trebuie să meargă o dată la 3 ani la un control. Medicul ginecolog ar trebui să fie cel care verifică sânii femeilor. Până în 40 de ani, investigaţia iniţială e ecografia mamară. Ecografia depistează formaţiuni solide cu suspiciuni de cancer de 3-4 mm. Depinde foarte mult de echipamentul folosit, dar şi de experienţa medicului care face investigaţia.
 
Dacă femeia are cauzuri de cancer în familie, controalele trebuie să fie mai dese, o dată pe an.
 
Sonoelastografia se face după ce am descoperit o formaţiune şi face parte din ecografia mamară. Se face pentru a evalua elasticitatea formaţiunii. Cancerul mamar este un ţesut dur, în general. Sunt anumite tipuri de cancer care sunt foarte moi. 
 
Din fericire, cancerul mamar, deşi e atât de frecvent, are o rată de supravieţuire şi vindecare foarte mare. Dacă e descoperit în faze incipiente, se fac intervenţii chiurgicale simple, în care se scot câţiva centimetri de ţesut mamar, şi nici nu trebuie să facă chimioterapia sau radioterapie. 
 
Cât de frecvent puneţi diagnosticul de cancer?
 
Zilnic, iar unoeri, sunt mai multe pe zi. În cazuistica mea, jumătate dintre tumori sunt până într-un centimetru. Multe dintre paciente au fibroadenoame şi chisturi. 
 
Ce ar însemna un screening naţional?
 
În Suedia există acest program de 20 de ani, ceea ce a dus la scăderea mortalităţii prin cancer mamar cu 20%. Practic se trimite invitaţie femeilor să vină să facă mamografie, în SUA, după 40 de ani, în Europa după 45-50 de ani. 
 
"Mamografia salvează vieţi", campania lunii octombrie 
 
Pentru a veni în sprijinul femeilor care au posibilitatea de a-şi face o mamografie, lansăm în luna octombrie campania "Mamografia salvează vieţi", în care vom acorda mamografii gratuite. În luna octombrie vrem să acordăm 50 de mamografii gratuite. Bineînţeles, femeile care pot beneficia de ele trebuie să se încadreze criteriilor de vârstă şi venturilor mai mici. Vom continua acest lucru şi în lunile care urmează. Vrem să fie un sprijin permanent. Înscrierea în campanie se poate face cu programare telefonică, iar condiţiile vor fi puse pe site-ul www.mamografiasalveazavieti.ro.

La final, vom trage la sorţi câştigătoarele cu ajutorul unui program pe calculator.

 
 
 
 
 
 
citeste totul despre: