Ce fac şi ce nu fac renumiţi medici români pentru sănătatea lor. Prof. dr. Dan Gaiţă: „Am alergat 10 kilometri la Washington, înainte de o conferinţă“

Medicii fac, şi ei, greşeli, în mare parte din lipsă de timp. Dar, poate mai motivaţi decât noi, unii dintre ei au făcut schimbări mari în stilul de viaţă, aceleaşi pe care ni le recomandă nouă la fiecare vizită. De Ziua Mondială a Sănătăţii, adevarul.ro vă prezintă micile plăceri vinovate şi marii paşi pe care i-au făcut unii dintre cei mai importanţi medici români pentru sănătatea lor.

Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei

„Şi noi, medicii, suntem oameni şi avem slăbiciunile noastre. Nu putem tot timpul să ne respectăm sfaturile, în special că ne consumă tot timpul să le oferim. Recomand pacienţilor mei mişcare în fiecare zi, cel puţin 30 de minute, însă eu nu reuşesc să fac asta. Din cauza lipsei timpului mai fac o greşeală enormă, care, cu siguranţă, este un avertisment pentru pacienţi: mănânc predominant seara.“

Prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii

„Mănânc mai sănătos şi fac mai multă mişcare decât acum cinci ani. În continuare, nu cred că mă odihnesc destul de mult. Dar, în schimb, fac ceea ce îmi place. Şi am citit undeva că dacă faci într-o zi ceea ce-ţi place, s-ar putea să conteze la fel de mult cât două ore de somn. Aşa că, în condiţiile astea, probabil că dorm suficient.

Fac mişcare de două sau de trei ori pe săptămână. Fie joc tenis, fie alerg între 5 şi 10 kilometri. De la 47 de ani, adică de aproape cinci ani alerg ştafetă de maraton, adică 10 kilometri şi jumătate, împreună cu prietenii mei cardiologi din Fundaţia Română a Inimii. Am început patru, acum suntem aproape 100. Anul trecut am ajuns la semimaraton. Am alergat şi am mers, adică am făcut cei 21 de kilometri în aproape 2 ore şi jumătate. Anul acesta vreau să termin ceva mai repede, dar fără să forţez limitele prea tare. Voi participa la semimaratonul şi maratonul Bucureşti.

Acum o săptămână am fost la Congresul American College of Cardiology, din SUA, de la Washington. Acolo am fost visiting professor la Mount Sinai New York. Şi, totuşi, într-o dimineaţă, la ora 7.00, împreună cu prietenul meu Larry Sperling de la Universitatea Emory din Atlanta, am găsit timp şi am alergat 10 kilometri între Congresul SUA şi Lincoln Memorial şi înapoi, pe lapoviţă.

Tot de cinci ani încoace, mănânc mult mai rar alimente albe, adică pâine, cartofi, orez alb, zahăr. Toate acestea le mănânc cam la jumătate faţă de cât mâncam acum cinci ani. Nu am scos nimic însă total din regimul alimentar.

Tot ceea ce faci în fiecare zi, chiar dacă ai senzaţia că n-ai făcut suficient, să faci cu plăcere. Pentru că probabil se va pune cu 50% în plus. Şi, dacă n-ai făcut ceva cu plăcere, dacă ai mâncat salata aia pe care ţi-a recomandat-o doctorul sau dacă ai făcut mişcare, dar fără să te bucuri, atunci probabil că scade 50% din efectul total.

Ceea ce este foarte important să ştie cititorii dumneavoastră este că bolile cronice netransmisibile, categorie în care intră de la boli de inimă, boli de ficat, rinichi şi până la cancer, reprezintă principala patologie a lumii moderne. 80% din românii care sunt bolnavi de asta suferă. Partea cea mai importantă este că 80% din aceste boli pot fi prevenite şi calea de a le preveni este aceeaşi pentru toate: să ai grijă ce mănânci, să faci mişcare zilnic, să nu fumezi, să ai un echilibru al tău şi să-ţi placă ce faci.“

Prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice

„Obişnuiesc să fac cel puţin o oră de exerciţii fizice în fiecare zi, şi o dată pe săptămână chiar o oră de înot. Cel mai mare regret al meu este că nu-mi pot îndeplini această «normă» sănătoasă atunci când călătoresc. Când te sui dimineaţa în primul avion şi te întorci seara cu ultimul avion, îţi este imposibil să-ţi respecţi programul de sport. Mai ales când stau plecat mai multă vreme şi unde sunt nu am posibilitatea de a face ora necesară de sport, mă simt debusolat. Slavă Domnului, pot mânca orice, nu am probleme cu alimentaţia. Însă, câteodată aş bea o bere. Dar berea este cea mai bună rece, şi eu am o sensibilitate la rece. Din cauza sensibilităţii la rece, dar şi pentru că nu este cel mai sănătos aliment, mă feresc şi de îngheţată.“

Sloganul de anul acesta al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: „Muşcătură mică: mare ameninţare“

„Ţânţarii, muştele, căpuşele şi alţi gândaci ar putea fi un real pericol pentru tine şi pentru familia ta atât acasă, cât şi atunci când călătoreşti“. Acesta este mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, marcată în fiecare an pe 7 aprilie.

De la ţânţari poţi lua paraziţi şi virusuri

Saliva ţânţarului, cea pe care ne-o injectează atunci când ne înţeapă, poate conţine parazitul Plasmodium, care dă malarie şi virusul febrei galbene, ambele frecvente în Africa, dar extrem de rare în România. De asemenea, ţânţarul ne poate transmite virusul West Nile, care a infectat şi a creat probleme populaţiei din America de Nord.

Simptomele în cazul infecţiei cu West Nile, care apar în doar 20% din cazuri, sunt: febră, dureri de cap, senzaţie de greaţă şi în unele situaţii se observă şi inflamarea ganglionilor limfatici. Oricare dintre aceste simptome ar trebui să ne trimită la medic, mai ales dacă apar după o înţepătură de ţânţar. 

Muştele aduc microbii pe picioare

Chiar dacă nu înţeapă, şi muştele sunt periculoase. Aceasta pentru că orice obiect sau aliment pe care se aşază poate fi contaminat cu Salmonella, Escherichia coli (E. coli) sau cu alţi microbi care dau toxiinfecţii alimentare, unele dintre ele severe.

Căpuşele, un risc în România în ultimii ani

„Înmulţirea peste măsură a căpuşelor în ultimii ani se pare că are două cauze: încălzirea globală si numărul mare de câini comunitari, fiindcă aceste căpuşe trăiesc pe o gazdă animală – câini, oi, vaci, capre etc.“, explică  medicul primar boli infecţioase Simin-Aysel Florescu de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş“ din Capitală.