Adevărul Live: Când devine îngrijorător un nodul la sân?

Dr. Lucian Ruşitoru, medic specialist chirurgie generală, cu competenţă în chirurgia oncologică, vine la Adevărul Live să ne explice care sunt primele simptome care pot semnala un cancer la sân şi care este standardul de aur al tratamentului care vindecă boala.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Diagnosticul de cancer la sân este unul dur atât pentru pacient, cât şi pentru cei din jurul lui. Mă refer la impactul psihologic şi fizic, pe acesta din urmă încercăm să-l tratăm cum putem. Ca să avem şanse cât mai mari trebuie să respectăm nişte lucruri.

Cam câte cazuri din cele pe care le trataţi la Institut sunt în faze avansate?

Am reuşit cumva să întoarcem procentul ca să zic aşa şi să diagnosticăm cazuri în stadiile de început. Şi am reuşit asta nu doar noi , ci împreună cu pacienţii noştri pentru că au conştientizat că trebuie să meargă la control. Şi mersul la control trebuie să fie un lucru firesc.  O dată pe an trebuie făcut un control la sân. Astfel, boala este descoperită devreme, tratată mai blând şi cu şanse de vindecare mai mari.

O femeie din 7-8 ajunge să aibă această boală. Problema este să o descoperim la timp.

Este o statistică îngrijorătoare cumva, pentru că una din 7-8 este mult. Care sunt stadiile incipiente şi cum definim un stadiu avansat?

Când vorbim de o boală la sân investigăm trei lucruri: sânul şi leziunea care poate apărea la nivelul lui, ganglionii, cel mai des cei axilari, aflaţi pe partea cu sânul, dar nu întotdeauna, poit fi ganglioni şi din altă zonă a corpului, şi eventualele metastaze.

Când vorbim de stadiu luăm în calcul aceste trei aspecte – dimensiunea, afectarea sau nu a ganglionilor şi metastazele. Pe categorii, avem de la stadiul I şi până la stadiul IV.

Şi când avem un nodul la sân?

Dacă e doar la nivelul sânului şi nicio celulă bolnavă nu a ajuns în altă parte a corpului, vorbim de un stadiu I de boală. În funcţie de dimensiunea leziunii de la nivelul sânului.

Care ar fi semnele şi simptomele care să ne trimită la medic? Întotdeauna există şi simptome?

Cel mai des întâlnit semn, ca să zic aşa, este nodulul. Nu înseamnă că orice nodul la sân este cancer. Înseamnă doar că trebuie investigat. Sunt tumori la sân care pot fi benigne, dar trebuie diagnosticate, confirmate că nu pun probleme. Eventual urmărite în timp.

Sunt şi alte semne: o scurgere din mamelon, de pildă. Nu înseamnă că orice scurgere din mamelon e cancer la sân.

De fapt, orice modificare apărută la nivelul sânului şi a pielii trebuie investigată.

Pot fi leziuni în sân de dimensiuni milimetrice care nu se simt.

Primul pas în control este autopalparea care trebuie făcută lunar, după perioada menstruală când sânul nu mai este aşa inflamat.

La fel ca şi această ecografie care poate să salveze viaţa. Nu iradiază şi nu doare.

Mamografia nu e recomandată sub 40-45 de ani. Şi e bine să fie făcută la recomandarea medicului.

Ecografia şi mamografia nu se înlocuiesc, ci se completează.

Dacă nu sunt probleme, odată la 2 ani o mamografie e suficient.

Dacă depistăm la autopalpare ceva, care este următorul pas?

Primul pas e să mergem la medic. Poate fi un clinician care face un consult, un chirurg sau un ginecolog, şi el recomandă ce e de facut in continuare. La fel de bine poate fi făcută şi această ecografie de sân.

La noi, la Institut suntem o echipă de medici. E bine când te duci undeva să ai drumul bătătorit. Să fii îndrumat ca pacient, să ştii ce ai de făcut. Singura problemă să rămână ce are pacientul şi cum se tratează.

Dacă nu sunt corelate investigaţiile, discuţiile, putem să pierdem timpul.

În cadrul Institutului există Comisie Oncologică? Şi ce înseamnă asta?

Există. Cazurile sunt discutate de chirurg, oncolog, radioterapeut, genetician, psiholog, nutriţionist, kinetoterapeut, e o paletă largă de nevoi pe care o poate avea pacientul. Şi-i avem pe toţi.

N-am vorbit despre vârsta medie, predominantă. Care ar fi?

Boala apare după 40 de ani. Incindeţă maximă 50-60 de ani. Dar am avut şi paciente foarte tinere, dar şi foarte în vârstă.

Diagnosticul propriu-zis e pus de anatomopatolog. După biopsie.

Când e recomandată?

Biopsie înseamnă că trebuie să prelevăm o parte de ţesut dintr-o tumoare care să fie analizată la microscop.

În funcţie de stadiul bolii, trebuie să ştim dacă ne gândim la chirurgie ca primă indicaţie. Sau există suspiciunea ca boala să nu mai fie doar locală şi e nevoie de tratament sistemic, care să ajungă în tot corpul.

Biopsie poate fi puncţie biopsie sau biopsie excizională.

Pacienţii sunt deschişi către puncţie?

Am mai întâlnit percepţia că dacă fac puncţie se împrăştie tumoarea. Explicăm că nu este aşa.

Cât de importantă este interpretarea biopsiei?

Interpretarea se face de către nişte medici. Leziunile pot să nu fie maligne în totalitatea lor şi atunci să am rezultate fals negative. Poate nu am făcut puncţia exact de unde trebuia, nu sunt în leziune. Sunt erori care se pot întâmpla.

Cum ajungem la un laborator bun?

Teoretic, toate laboratoarele ar trebui să fie bune. Ele lucrează după protocoale. Dacă se respectă protocolul, riscul de eroare ar trebui să fie minim, Garanţii 100% nu cred că există în lumea asta.

În funcţie de rezultatul pe care îl dă anatomopoatologul se stabileşte în continuare tratamentul pacientului.

Rolul lui este esenţial.

Se pot face investigaţii anatomopatologice şi în timpul operaţiei. E o analiză intraoperatorie care are şi ea o anumită limită. Nu este aceeaşi analiză ale cărei rezultate vin după o anumită perioadă. Nu e la fel de riguroasă ca cealaltă. Dar e suficientă ca să ştim în ce direcţie să continuăm cu intervenţiile chirugicale.

Până acum câţiva ani dacă aveam o leziune malignă în sân automat ganglionii axilari erau scoşi. Aşa era protocolul.

Prin tehnica ganglionului-santinelă putem verifica primii ganglioni de pe traseul limfatic al zonei pentru că aşa progresează boala. Dacă avem probleme acolo, e clar că trebuie să-i scoatem pe toţi.  Dacă nu sunt ptobleme, ganglionii rămân pe loc.

Testare ganglionilor-santinelă se poate face intraoperator?

Da. E o întreagă procedură.

Metoda testării ganglionilor-santinelă  se află în protocoalele de tratament. Din păcate, nu se aplică peste tot. Probabil sunt limitaţi de aspectele materiale.

Care sunt efectele secundare ale scoaterii ganglionilor?

Dacă sunt afectaţi, trebuie scoşi. Posibilele efecte ţin de edemul de braţ - mâna se umflă. Ea trebuie protejată de eforturi mari. Scade calitatea vieţii.

Se poate realiza radioterapie intraoperator?

Noi nu facem metoda asta. Nu s-a dovedit că diferenţele sunt atât de semnificative. Dacă studiile vor arăta că este benefic pentru pacient să facem aşa, vom face.

Când este recomandată îndepărtarea unei bucăţi din sân sau a mastectomiei totale?

E important unde e localizată leziunea la nivelul sânului. Şi de dimensiunea sânului. Dintr-un sân micuţ trebuie să văd dacă scoţând tot ce trebuie mai rămâne un sân care să arate estetic. Dacă am un sân voluminos şi cu ce rămâne să reconstruiesc  un sân, da, e o discuţie.

Există tot felul de tehnici de reconstrucţie a sânului.

Putem vorbi de vindecare în cancerul la sân?

Cuvântul vindecare este unul pretenţios. Scopul este să fim bine pe termen lung.

După ce avem o boală diagnosticată ne vedem la 6 luni la controale.

După 5 ani se poate ajunge la controalele periodice pe care le facem şi noi.