Bolnavi fără venituri, trataţi de medici voluntari la singura policlinică socială din Bucureşti. „Atenţiile“ pacienţilor: covrigi şi brichete

Dr. Vlad Romanesc, de vorbă cu pacienţii care aşteaptă la uşa cabinetului său Fotografii Natalia Gociu

CARITABIL Aproximativ 30 de medici şi asistente asigură, cu dăruire şi generozitate, asistenţă medicală integrată gratuită pentru persoanele fără venituri, neasigurate şi, în multe cazuri, fără adăpost, în cadrul Policlinicii Sociale „Regina Maria“. Este singura instituţie non-profit de acest gen din Capitală

Într-o societate în care zicala populară „Frate, frate, da’ brânza-i pe bani“ e mai actuală ca niciodată, ceea ce se întâmplă la Policlinica Socială de pe Strada Dristorului nr. 81-88, din Bucureşti pare neverosimil. De trei ani, aici sunt consultaţi şi trataţi complet gratuit peste 1.500 de oameni aflaţi, dintr-un motiv sau altul, în afara sistemului de asigurări medicale de sănătate. „Am lucrat la o cooperativă peste 17 ani, dar numai un an mi-au fost plătite asigurările de sănătate şi sociale. Eu nu am medic de familie, nu pot avea medic de familie. Nu am niciun venit“, a mărturisit Marcela Trandafir, una dintre paciente.

Poveştile sunt multe şi diverse, care mai de care mai cutremurătoare. Cel mai bine le cunoaşte medicul de medicină generală Vlad Romanescu, cel care coordonează încă de la început întreaga activitate desfăşurată aici.

„Cel mai intens contact îl au cu mine şi, inevitabil, aud multe. Văd în fiecare zi în jur de 10-20 de persoane, în medie. Sunt oameni de tot felul. Unii sunt actuali sau fost consumatori de droguri, dar sunt şi intelectuali, foşti profesori care nu au reuşit să ajungă la perioada de pensionare şi sunt fără venituri. Poate părea greu de imaginat, dar drama lor poate deveni oricând, printr-o întorsătură tragică a destinului, drama oricăruia dintre noi“, a relatat, cu vocea înmuiată, medicul.

Drept dovadă, a prezentat cazul unei familii care pusese pe picioare o afacere cu textile. Făcuseră un atelier, îşi luaseră utilaje şi lucrurile mergeau foarte bine, până când au fost înşelaţi. „Cineva nu le-a mai plătit o lucrare mai mare, iar ei n-au mai putut să plătească leasingul la utilaje şi au pierdut tot, inclusiv casa, şi au rămas pe străzi“, a povestit dr. Romanescu. De aceea, spune el, se abţine să-i judece.

ACCESUL, FOARTE SIMPLU

Pentru a beneficia de serviciile Policlinicii, pacienţii trebuie să facă dovada faptului că nu au venituri. În acest scop, li se solicită o adeverinţă obţinută de la Circa Financiară, pe care o prezintă, împreună cu actul de identitate inspectorului Gabriel Prossi, reprezentantul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Acesta are un cabinet în cadrul Policlinicii şi îi verifică pe loc, printr-un program computerizat, dacă figurează sau nu pe lista persoanelor cu asigurare medicală.

După ce primesc „unda verde“, oamenii ajung în cabinetul medicului Romanescu. El le face un consult de medicină generală şi, în funcţie de constatări, le prescrie tratamentul sau le recomandă anumite investigaţii suplimentare, programându-i la un consult de specialitate.

În Policlinică funcţionează mai multe specialităţi – cardiologie, ginecologie, stomatologie, dermatologie, oftalmologie, pneumologie, neurologie, psihiatrie şi psihologie, care sunt asigurate de 27 de medici voluntari. Există şi un laborator, un punct de recoltare şi un compartiment de imagistică medicală.

Avem o echipă extraordinară de profesionişti în domeniul lor de expertiză, care lurează aici dezinteresat. Nu ştiu dacă am suficiente cuvinte să-i descriu. În România e o problemă cu câştigurile, şi fiecare aleargă să lucreze cât mai mult pentru a-şi întreţine familia. Şi totuşi, o parte din timpul lor, pe care îl puteau folosi pentru câştig sau odihnă, au decis să-l dedice unui scop nemaipomenit. Fără ei, nu am fi ajuns la nivelul actual“,  a arătat şeful Policlinicii.

SALVAŢI DE CANCER

Pe lângă afecţiunile cronice depistate, pentru care pacienţii primesc medicaţie gratuită, lună de lună, medicii de aici s-au confruntat şi cu câteva cazuri mai complicate, oncologice. Cel al lui Victor Şuteu (61 de ani) este unul dintre acestea. „Eu mă văitam că mă înţeapă ceva în piept, credeam că-i de la inimă. Domnul Romanescu m-a consultat şi mi-a spus că ceva nu-i place. După aceea, mi-au făcut ecografie, care a ieşit bine, după care m-au trimis să fac radiografie la plămâni. Mi-au găsit cancer, am făcut şi tomografie, iar apoi operaţie“, a povestit emoţionat bărbatul.

Victor Şuteu, pacientul salvat de cancer pulmonar

Spune că dacă nu venea aici, astăzi nu ar mai fi fost în viaţă. Chiar dacă ar fi descoperit boala, nu ar fi avut cum să se descurce fără ajutor. „Nu mai am serviciu din 2009. Lucram la o fabrică de producţie publicitară, care m-a dat afară, pentru că era în faliment. De atunci n-am mai reuşit să găsesc un loc de muncă stabil. Am mai lucrat din când în când, dar la negru. De la o vârstă nu se mai uită nimeni la tine. Mă descurc foarte greu“, şi-a vărsat amarul omul.

Intervenţia chirurgicală a fost efectuată la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, dar ca să poată beneficia de aceasta, reprezentanţii Policlinicii au fost nevoiţi să facă nişte eforturi financiare suplimentare. „A trebuit să plătim asigurările medicale din urmă cu şase luni, ca să poată să intre în sistem. În mod normal, programele naţionale pentru diverse patologii, cum sunt diabetul şi cancerul, li se adresează şi lor, dar e multă birocraţie la mijloc. Am depus un memoriu la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, pentru a ni se preciza cu exactitate care sunt paşii de urmat pentru a le facilita şi lor introducerea în aceste programe“, a explicat doctorul Romanescu.

CABINĂ DE DUŞ ŞI HAINE CURATE

Pe lângă serviciile medicale, cei care trec pragul Policlinicii se bucură şi de asistenţă socială. Aici există o cabină de duş, dar şi un stoc de haine primite din donaţii. Prin parteneriate cu diverse companii care produc obiecte pentru igiena personală, le sunt puse la dispoziţie produse de îngrijire: săpun, deodorante, pastă şi periuţe de dinţi etc.

Un alt lucru important e că aici li se eliberează adeverinţele medicale necesare pentru intrarea într-un adăpost sau accesarea unei cantine sociale. „Analizele care trebuie făcute pentru intrarea în colectivitate costă în jur de 150 de lei. Vă daţi seama că nu au de unde să dea aceşti bani pe ele, iar noi le efectuăm gratuit. Am avut o pacientă care făcuse rost de insulină, pentru că avea diabet, şi nu putea să-şi facă insulina pentru că nu avea ce mânca“, a punctat medicul. 

Pacienţii au de toate: afecţiuni psihice de la uşoare la grave, hepatită B şi C, HIV, TBC, mari probleme de nutriţie, boli cardiovasculare, oftalmologice, dermatologice şi ginecologice. Dr. Vlad Romanescu directorul medical al Policli-nicii Sociale „Regina Maria“

OCHELARI ŞI PROTEZE DENTARE

Majoritatea pacienţilor au probleme grave cu dantura, ceea ce face ca secţia stomatologică să fie extrem de solicitată. Aici se lucrează non-stop, în fiecare zi de dimineaţa până seara. În total, sunt opt medici care vin prin rotaţie.

Dentistul Bogdan Băcanu, surprins în plină activitate 

Pacienţii foarte prost cu sănătatea orală, mulţi sunt edentaţi (n.r. – fără dinţi), cu resturi radiculare care trebuie extrase, aşa că le facem lucrări de anvergură, proteze dentare. Altfel, nici n-ar putea sa mănânce“, a explicat dentistul Bogdan Băcanu.

O altă secţie aglomerată este cea de oftalmologie. „Avem multe persoane cu vicii de refracţie, care au nevoie de ochelari, iar noi le facem ochelari gratuit. În cazul cataractei este mai problematic. Am rezolvat până acum un singur caz. S-a implantat unei paciente cu vârsta de peste 60 de ani un cristalin artificial la Spitalul de ochi (n.r. – Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti). Implantul i l-a plătit doctorul care a făcut operaţia, din buzunarul lui“, a descris situaţia Adela Manolache, medic resident oftalmolog.

Medicul Adela Manolache verifică fundul de ochi al unei paciente 

Acum se o cupă de un caz complicat al unei paciente de 40 de ani, cu cataractă la ambii ochi, pe care speră să o poată ajuta. „Nu ştiu cine se va încumeta s-o opereze, chiar dacă vom reuşi să strângem banii necesari pentru cristalin şi intervenţie, deoarece boala a ajuns într-un stadiu foarte avansat“, a menţionat ea. 

2.400 de persoane fără adăpost şi 100.000 fără asigurări sociale sunt în Bucureşti, conform Primăriei Capitalei.

„Atenţiile“ pacienţilor: covrigi şi brichete

Au fost cazuri în care, în urma tratamentelor, oamenii s-au pus pe linie de plutire, reuşind să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi plătească o chirie. „Aici miracole mari face compartimentul de stomatologie. Pentru că la orice interviu te prezinţi, dacă apari fără dinţi e o oarecare problemă. Avem pacienţi extraordinar de fericiţi, care au izbutit să se angajeze, după ce şi-au efectuat lucrări stomatologice care le-au îmbunătăţit vizibil aspectul“, a subliniat zâmbitor Vlad Romanescu. Şi în cazul bolnavilor cu afecţiuni cronice, lucrurile s-au mişcat foarte bine.

„După ce le-am oferit tratamentul necesar, mulţi cardiaci sau diabetici şi-au crescut considerabil confortul şi calitatea vieţii şi au devenit apţi de muncă. Dacă înainte făceau doi paşi şi oboseau sau li se făcea rău, acum ei pot să ducă o activitate normală“, a explicat medicul.

„DUPĂ ANGAJARE, AU VENIT ŞI AU DONAT BANI“

Întrebat dacă persoanele pe care le tratează au încercat să-i dea şpagă, o cutumă pe care cei mai mulţi pacienţi din ţara noastră o practică, doctorul a răspuns amuzat: „Da, mi s-a întâmplat să primesc covrigi, brichete, bilete de mulţumire şi flori. Nu am avut cum să-i refuz, pentru că am văzut că o fac din tot sufletul. Am mai primit şi un tablou, reprezentând o schiţă făcută în creion a bricului «Mircea». E foartefrumos. L-am pus aici, în clinică“.

Dr. Vlad Romanescu prezintă o jucărie japoneză oferită de un pacient

Ceea ce l-a tulburat cel mai mult şi l-a făcut să înţeleagă că tot ceea ce se întâmplă în cadrul Policlinicii are implicaţii foarte profunde a fost gestul neaşteptat al unor pacienţi.

Sunt unele persoane care, după ce s-au angajat, au venit şi au pus bani în cutia de donaţii, pe care o avem la recepţie. De fiecare dată, când mai treceau prin zonă, intrau şi «pac» mai puneau câte ceva din puţinul lor. Este ceva de-a dreptul surprinzător şi demn de toată admiraţia“, a completat Vlad Romanescu.