Avem kilograme de bacterii în şi pe noi. Cum se produce colonizarea cu microorganisme

Avem kilograme de bacterii
în şi pe noi. Cum se produce colonizarea cu microorganisme

Majoritatea microorganismelor care ne colonizează se află în sistemul digestiv

Corpul uman este populat de o comunitate complexă de microorganisme care formează microbiota. Se estimează că aceasta ar conţine de zece ori mai multe celule decât celulele corpului uman. Potrivit unor estimări ale medicilor, aceste bacterii ar ajunge să cântărească circa 3 kilograme, alcătuind cel mai mare organ al corpului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea microroganismelor care ne colonizează se află în tractul gastrointestinal, diversitatea şi densitatea lor crescând pe măsură ce avansăm distal, cele mai multe aflându-se în colon,  explică dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie la Clinica Digestmed.

Microorganismele sunt prezente şi la nivelul pielii, a cavităţii nazale şi vaginului. „Există însă şi organe sterile, fără microorganisme: tractul urinar, plămânii, inima, ficatul, creierul“, adaugă medicul.

Între microbiotă şi organismul uman s-a dezvoltat în timp o relaţie de simbioză, în beneficiu reciproc. „Flora intestinală foloseşte ca nutrienţi componente din dieta gazdei şi celulele descuamate din intestinul gazdei. La rândul ei, oferă beneficii organismului-gazdă, exercitând funcţii complexe metabolice şi imunologice. Printre aceste beneficii se numără menţinerea integrităţii barierei intestinale, protecţia împotriva agenţilor patogeni, dezvoltarea sistemului imun, sinteza de nutrienţi şi vitamine“.

Prin fermentarea carbohidraţilor în lumenul intestinal, bacteriile produc acizi graşi cu lanţ scurt; dintre aceştia acidul butiric are roluri antiinflamatorii şi anticancerigene. „În plus, acidul butiric reprezintă principala sursă de energie pentru celula colonică şi ajută la menţinerea integrităţii barierei intestinale. Există descrise şi influenţe ale acizilor graşi cu lanţ scurt în metabolismul glucidic şi al grăsimilor“.

Esenţială în sinteza vitaminelor

Microbiota intestinală este crucială pentru sinteza de vitamine esenţiale pe care organismul-gazdă nu le poate produce. „Bacteriile lactice reprezintă organismele-cheie în sinteza de vitamina B12 care nu poate fi produsă de animale, plante sau fungi“.

Bifidobacteriile sunt principalii producători de acid folic, o vitamină implicată în procese metabolice vitale incluzând sinteza şi repararea ADN-ului. „Alte vitamine sintetizate de flora intestinală sunt vitamina K, vitaminele B1, B2, B5, biotina“.

Există interacţiuni descrise între flora intestinală şi diverse medicamente. „De exemplu digoxina, un medicament folosit în bolile cardiace, poate fi convertit la metaboliţi inactivi de către bacteriile din intestin. Alte medicamente devin active sub acţiunea microbiotei intestinale, cum ar fi aminosalicilatul produs din sulfasalazina. Anumite enzime bacteriene pot reactiva irinotecanul, un chimioterapic folosit în cancerul de colon, precum şi în alte cancere, ducând la creşterea toxicităţii“.

Microbiota intestinal intervine în metabolismul acizilor biliari, fiind responsabilă pentru transformarea acizilor biliari primari în acizi biliari secundari. „Anumiţi lactobacilli  - Lactobacillus rhamnosus GG - au rol în reînnoirea celulelor intestinale şi în vindecarea leziunilor. Un alt rol important pentru microbiota intestinală este în dezvoltarea sistemului imun mucosal şi sistemic. Ea stimulează producţia de imunoglobulină A cu rol în apărarea mucoasei intestinale şi  previne dezvoltarea agenţilor patogeni la acest nivel prin competiţie pentru locurile de legare de celulele intestinale şi pentru hrană şi prin producţia de substanţe antibacteriene“.

În ciuda densităţii mari de bacterii în intestin accesul acestora la circulaţia sistemică este limitat de către ganglionii limfatici mezenterici, adaugă dr. Elena Ciupercă.

Cum se produce aceasta colonizare cu bacterii

La naştere, copiii au intestinul steril, însă acesta devine rapid colonizat de bacteriile din mediul înconjurător.„ Această colonizare cu bacterii diferă, în funcţie de tipul de naştere. La copiii născuţi natural predomină lactobacilli din vaginul mamei. La copiii născuţi prin cezariană bacteriile colonizante sunt predominant de origine cutanată“.

Flora intestinală seamană cu cea maternă la 72 % din copiii născuţi natural faţă de 41 % din copiii născuţi prin cezariană. „Ulterior, dezvoltarea florei intestinale este influenţată de tipul de alimentaţie - la sân sau formulă. În primii ani de viaţă microbiota intestinală este redusă ca diversitate de specii; la 2,5 - 3 ani începe să semene cu flora intestinală a adultului şi devine diversă şi relativ stabilă“.

Cu toate acestea, flora intestinală poate fi modificată de dieta adoptată precum şi de medicamente cum ar fi antibioticele.  Expunerea la antibiotice în copilărie, perioada în care sistemul imun se maturizează, perturbă interacţiunea între microbiotă şi gazda esenţială în dezvoltarea sistemului imun şi creşte riscul de boli imuno-alergice“.

Industrializarea a schimbat atât dieta noastră, cât şi flora intestinală.

„La vârste avansate, de asemenea, se schimbă compoziţia florei intestinale şi scade capacitatea de producţie a acizilor graşi cu lanţ scurt cu roluri metabolice multiple. Prin multitudinea de interacţiuni metabolice şi imunologice pe care microbiota le are cu organismul-gazdă perturbările ei pot interveni în diverse stări de boală, atât intestinale  - sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-, cât şi extraintestinale: obezitatea, diabetul zaharat, ateroscleroza“.

Cum putem manipula flora intestinala

„Cu siguranţă încă nu avem toate datele din acest punct de vedere, dar cel mai important element este dieta, în special la extremele vieţii, adica la copii şi vârstnici, şi în mod special diversitatea dietei care să genereze o floră intestinală variată. Alte posibilităţi de influenţare a florei intestinale sunt antibioticele, probioticele, prebioticele şi transplantul fecal“.

Cum arată viitorul

„Probabil, în viitor, evaluarea profilului microbiotei intestinale se va realiza de rutină, ca parte a examinării medicale şi, pe baza acestui profil, se vor face recomandările dietetice, selecţia tratamentelor şi evaluarea riscului de boli cronice“, conchide medicul.

citeste totul despre: