ANCHETĂ Câţi bolnavi închipuiţi primesc pensii ilegal în România şi cum circulă mita

Mulţi dintre cei cu dosare de pensionare pe caz de boală lucrează în străinătate

Campania de reevaluare a dosarelor de pensie de invaliditate, începută acum doi ani, a adus economie de câteva milioane de lei în bugetul Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Numărul dosarelor de pensionare aranjate este în scădere. În acest an s-au înregistrat, la nivel naţional, cu aproximativ 50.000 de pensii de invaliditate mai puţine faţă de anul trecut.

În urma analizării mai atente a dosarelor de pensie de boală, în primele trei trimestre ale anului trecut, numărul pensionarilor bolnavi nou înregistraţi a fost de 21.880. Ceea ce înseamnă cu 57% mai puţin faţă de anul 2010 şi cu 67% în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. La 31 martie 2012, în România erau 788.409 de pensionari invalizi, cu peste 50.000 mai puţini comparativ cu 31 martie 2011.

Jumătate din pensionari, în incapacitate de muncă

În perioada 2000-2010, 40% din pensiile acordate de statul român erau de invaliditate! În urma reevaluării în 2010 a 500.000 de dosare, peste 3.800 de decizii de pensii au fost anulate, pe motiv că dosarele au fost falsificate. În alte aproape 16.000 de cazuri s-a constatat o ameliorare în starea de sănătate a pacienţilor. Astfel, persoanele în cauză au fost încadrate în alt grad de handicap, fiindu-le modificată şi suma primită de la stat.

Potrivit datelor CNPAS pentru 2010, cei mai mulţi bolnavi „la cerere" sunt în Satu Mare (391 de dosare false) şi în Bucureşti (342). Evaluatorii au mai înregistrat fraude în dosarele de pensie pe caz de boală în: Maramureş (229), Bihor (207), Bacău (186), Iaşi (178), Brăila (176), Dâmboviţa (167), Neamţ (128), Ilfov (125) şi Timiş (105).

Persoanele pârâte sunt chemate la reevaluare

Sanda Amariei, din judeţul Vaslui, are pensie pe caz de boală din anul 2000 şi până acum câţiva ani nu şi-a făcut probleme că ar putea pierde pensia de invaliditate. De când au început controalele în ţară, în urma cărora mii de pensionari cu boli închipuite sunt depensionaţi, lucrurile s-au complicat. Are 56 de ani şi suferă cu inima, tensiune mare şi are o valvă blocată. Ioan Marinescu, soţul femeii, a avut hernie de disc şi are probleme cu coloana şi cu inima. Veniturile lor provin din pensiile de invaliditate, lucru valabil până când vor împlini vârsta standard de pensionare.

Amândoi au fost încadraţi la pensionare cu boli de gradul III (persoana în cauză nu mai are capacitate de lucru deplină), care le permite să muncească patru ore pe zi. Nu mai pot însă şi nici nu au unde, dar au vecini care iau acelaşi fel de pensie şi muncesc chiar mai mult de patru ore. Aceştia au program normal de lucru, în Italia, dar nu-şi declară veniturile suplimentare şi iau şi pensia de boală.

„Într-o zi, un vecin a primit o scrisoare de la comisie, în care i se cerea să se prezinte la Institut (n.r. - Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă). Aici l-au internat şi l-au verificat mai mulţi medici. După toate analizele, s-a decis soarta lui: i-au luat pensia. Cineva invidios l-a pârât că munceşte în Italia, deşi e «blnav»", spune Sanda Amariei.

Elena Ciorbă, reprezentant CNPAS, spune că, dacă se face contestaţie la Institut, se va verifica mai întâi dacă nu s-au strecurat erori de calcul al pensiei persoanei respective. În urma revizuirii, pensionarul poate pierde o sumă de bani sau o poate câştiga. De regulă, este vorba despre sume modice. În situaţia în care se face o plângere la CNPAS, persoana respectivă poate fi depensionată şi penalizată cu plata pensiei încasate.

„În urma unei sesizări, Casa Naţională de Pensii Publice contrapune cu Administraţia Naţională de Administraţie Fiscală datele aferente persoanei în cauză. Dacă se constată diferenţe şi se justifică faptul că persoana a beneficiat de alte venituri, pe care nu le-a declarat, atunci se face debit din pensie sau se anulează", spune reprezentantul CNPAS.

300 de lei la comisie, ca să scapi mai repede

În fiecare an, pensionarii pe caz de boală sunt chemaţi la reevaluarea medicală, unde comisia de expertiză verifică dacă decizia este corectă. Medicii trebuie să vadă dacă te-ai îmbolnăvit între timp sau, dimpotrivă, dacă starea ta de sănătate s-a ameliorat. La final, se face programarea pentru următoarea evaluare medicală.

„Anul acesta am dat 200 de lei la medicul de specialitate. Dar se merge de la 150 până la 300 de lei dacă vrei să scapi mai repede şi să nu stai la coadă. Banii se pun în dosarul cu rezultatele analizelor făcute în spital, dosar care ajunge la medicul de comisie. Şi asistentei care duce dosarele trebuie să-i dai ceva. Ultima oară, a mers cu 15 până la 30 de lei", mărturiseşte pensionara Sanda Amariei.

Femeia spune că nu ar fi dat aceşti bani şi că mulţi pensionari gândesc la fel, însă deja s-a format un obicei. Indiferent că sunt bolnavi pe drept sau pensionari cu boli „la cerere", oamenii îşi exprimă mulţumirea către doctor printr-o sumă „simbolică", pentru că „aşa se face".

"Dacă se constată diferenţe şi se justifică faptul că persoana a beneficiat de alte venituri, pe care nu le-a declarat, atunci se face debit din pensie sau se anulează.
Elena Ciorbă reprezentant Casa Naţională de Pensii şi alte Asigurări Sociale

"Cazurile de boală cu potenţial de ameliorare pot fi menţinute în concediu medical, vizat lunar de comisie până la reluarea capacităţii de muncă.''
Călin Ciubotaru medic de familie

Nu te prezinţi la comisie? Rămâi fără pensie!

Toate persoanele asigurate şi cele care satisfac obligaţii militare şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă în urma accidentelor sau bolilor profesionale ori obişnuite se pot pensiona pe caz de boală. De asemenea, tinerii elevi şi studenţi, dar şi ucenicii care şi-au pierdut capacitatea de muncă parţial sau total pot opta pentru pensia de invaliditate. Dreptul la acest tip de pensie îl au şi persoanele asigurate cărora le-a fost afectată capacitatea de muncă în urma evenimentelor din decembrie 1989.  Pensionarea medicală reprezintă un drept al oricărui angajat suferind de o boală  care nu-i mai permite să muncească.

În momentul apariţiei incapacităţii de muncă secundare uneia sau mai multor boli, medicul curant acordă pacientului concediu medical, care este prelungit succesiv atât timp cât persistă incapacitatea de muncă. „După cumularea a 90 de zile de concediu medical în ultimul an, se înaintează dosarul medical Comisiei teritoriale de expertiză a capacităţii de muncă", spune medicul de familie Călin Ciubotaru de la Clinica Infosan din Bucureşti.

După ce verifică toate concediile medicale eliberate de către medicii specialişti, comisia poate propune pensionarea medicală temporară, cu reevaluare periodică, sau definitivă - în cazurile fără şansă de ameliorare. „Cazurile cu potenţial de ameliorare pot fi menţinute în concediu medical, vizat lunar de comisie până la reluarea capacităţii de muncă", explică medicul de familie. Plata pensiei încetează cu luna următoare celei în care beneficiarul pensiei de boală nu se prezintă la reevaluarea medicală periodică.

Suma, stabilită în funcţie de gravitatea bolii

Decizia de pensionare se stabileşte în urma evaluării bolii, urmând ca încadrarea să se facă în funcţie de nivelul de gravitate al invalidităţii. Invaliditatea este de gradul I, de gradul II şi de gradul III. Astfel, pensionarea de invaliditate de gradul I se referă la pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, aşa cum se întâmplă în caz de cancer şi de tuberculoză. Bolile de gradul II sunt cele în urma cărora se pierde aptitudinea de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire, deci bolnavii nu au nevoie de însoţitor.

Pensionarea pe caz de boală de gradul III înseamnă că pacientul nu mai are capacitate deplină de muncă, dar mai poate practica o activitate profesională, cel puţin patru ore. La această categorie intră bolile de inimă şi cele psihice uşoare.

16.000 este numărul pensionarilor la care s-a constatat o ameliorare a stării de sănătate.

Banii se calculează după anii de cotizaţie

Atunci când comisia evaluează boala sau accidentul, se face încadrarea în gradul corespunzător, când trebuie să se ia în calcul vârsta persoanei, respectiv anii de cotizare. Astfel, tinerii până în 20 de ani pot beneficia de pensie de invaliditate doar dacă au cotizat cel puţin un an la Casa de Pensii şi Asigurări Sociale. De la 20 până la 23 de ani este nevoie de doi ani de cotizare, între 23 şi 25 de ani, de trei ani, între 25 şi 29 de ani, de şase ani de cotizare, de la 29 până la 33 de ani, de nouă ani de cotizare. Dacă persoana pensionată are între 33 şi 37 de ani, este nevoie să fi cotizat la bugetul de stat 11 ani. Cei până în 41 de ani ar fi trebuit să fi fost încadraţi în muncă 14 ani.

Pentru cei cu vârste între 41 şi 45 de ani, este nevoie de 17 ani de contribuţie la asigurările sociale. De la 45 la 49 de ani, anii de cotizare trebuie să fie 20, iar până la 53 de ani trebuie să fi cotizat 23 de ani la Casa de Pensii. Între 53 şi 57 de ani, anii de cotizare trebuie să fie 25. Până la 60 de ani, trebuie să fi avut activitate în câmpul muncii timp de 26 de ani. Românii de peste 60 de ani se pot pensiona pe caz de boală dacă au cumulat 27 de ani de muncă.

Actele necesare întocmirii dosarului

Fiecare persoană care urmează să se pensioneze pe caz de boală trebuie să pregătească un dosar care să conţină următoarele documente:

- cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (se găseşte pe site-ul Casei de Pensii Publice);

- decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale;

- adeverinţă din care să rezulte încetarea plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi cuantumul acesteia (unde este cazul);

- carnetul de muncă (original şi copie);

- carnetul de asigurări sociale (original şi copie);

- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original şi copie);

- diploma de studii (original şi copie) şi foaie matricolă (original şi copie) sau adeverinţa din care să rezulte durata şi perioada anilor de studii absolviţi la zi, precum şi certificarea absolvirii acestora;

- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;

- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă pentru perioada 01.04.1992-01.04.2001;

- adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

- dovada calităţii de beneficiar al Legii nr. 42/1990, al Decretului-Lege nr. 118/1990 (certificat de luptător şi brevet);

- procură specială pentru mandatar (unde este cazul).