2.000 de medicamente ieftine riscă să dispară la anul din farmacii

2.000 de medicamente ieftine ar putea dispărea din farmacii anul viitor dacă Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), pe de o parte, şi Ministerul Finanţelor Publice, pe de alta, nu vor reuşi să găsească cât mai curând un compromis general acceptat.

APMGR şi PRIMER acuză autorităţile că ignoră soluţia calculului diferenţiat al taxei clawback în ciuda faptului că piaţa românească se confruntă deja cu o criză a medicamentelor ieftine. Cele două organizaţii mai spun că din 2016, de când se aplică la modul general taxa clawback, încearcă să determine autorităţile statului fie să renunţe complet la această soluţie, fie să ofere un calcul diferenţiat al taxei în cazul medicamentelor generice. 

Preşedintele APMGR, Adrian Grecu, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că asociaţia pe care o conduce nu cere favorizarea medicamentelor generice, ci aplicarea unui calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienţilor, cei care trebuie să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. „În acest moment, medicamentele cu preţ redus sunt penalizate în România”, a mai declarat Adrian Grecu, cu referire la medicamentele al căror preţ nu trece de pragul de 25 de lei. În opinia lui Grecu, întrucât taxa clawback se aplică la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare, în raport cu cele scumpe. Spre exemplu, a precizat acelaşi Grecu, o taxă clawback la nivelul de 29% ajunge să reprezinte 41% din preţul de producător pentru medicamentele cotate sub 25 de lei.

„Consecinţele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Finanţe care ignoră o soluţie viabilă, cu costuri zero pentru bugetul de stat, dar cu efecte benefice pentru pacienţi şi pentru industria producătoare de medicamente generice”, a mai spus Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

La rândul său, directorul executiv al PRIMER, Dragoş Damian, a declarat că nu înţelege politica actualului guvern, care preferă să lovească în producătorii autohtoni, părând astfel că acţionează în favoarea importatorilor de medicamente. „În aceste zile, producătorii îşi fac planurile pentru anul 2019. Lipsa unei soluţii imediate referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei înseamnă nu numai că autorităţile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienţi, dar şi că asistă fără reacţie la ceea ce credem că este un plan elaborat de distrugere a industriei româneşti de medicamente”, a mai spus Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România. El a avertizat că dispariţia a sute de medicamente generice va atrage după sine închiderea unor linii de producţie şi, ca atare, şomaj pe scară largă.

Calculul diferenţiat al taxei clawback, propus de către APMGR, a fost validat prin studiile de impact realizate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi considerat o soluţie viabilă. Asta ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul al patrulea al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de către CNAS ȋn situaţia în care modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este de doar 1%, iar impactul asupra colectării fondurilor la bugetul de stat ar fi aproape nesemnificativ (aproximativ 7.000 de lei, lunar).