Laptele conţine practic toate vitaminele cunoscute. Ce se pierde în urma pasteurizării şi cât trebuie fiert pentru a scăpa de microbi

Laptele conţine
practic toate vitaminele cunoscute. Ce se pierde în urma pasteurizării şi cât
trebuie fiert pentru a scăpa de microbi

Laptele de vacă este cel mai des utilizat în consum

În lapte se adună parcă toată înţelepciunea naturii. Nu e vorbă goală, dau asigurări medicii nutriţionişti care explică de ce este important să bem lapte în fiecare zi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai frecvent obişnuim să bem lapte de vacă, dar se consumă şi lapte de bivoliţă, capră sau oaie, potrivit „Abecedarului de nutriţie“, coordonat de prof. dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Proteinele din lapte sunt de bună calitate, cu valoare biologică mare deoarece conţin aminoacizi esenţiali care nu pot fi produţi de către organism şi trebuie aduşi din alimentaţie. Principala proteină din lapte este caseina.

Laptele conţine practic toate vitaminele cunoscute, fiind o sursă importantă de vitamine B1, B2, B12 şi C. De asemenea, conţine vitaminele A, D şi E, în cantităţi mai reduse cu cât laptele este mai sărac în grăsimi.

O cană cu lapte asigură jumătate din calciu

Totodată, laptele este şi o sursă importantă de calciu. O cană cu lapte asigură aproape jumătate din necesarul zilnic de calciu, potrivit sursei citate mai sus. Acelaşi lucru este valabil şi pentru 200 de mililitri de iaurt.

Laptele conţine glucide sub formă de lactoză – în jur de 4,5% - şi grăsimi în proporţii variabile, în funcţie de tipul de late: integral, semidegresat sau degresat.

Laptele de bivolită este de 2 ori mai bogat în grăsimi faţă de cel de vacă – proximativ 9-10% faţă de 4,5-5%.

Iaurtul păstrează aproape toate calităţile nutritive ale laptelui şi, în plus, conţine microroganisme – Lactobacillus şi Bifidobacteria – care pot proteja organismul împotriva infecţiilor şi a bolilor intestinale după administrarea de antibiotice.

Laptele se procesează industrial prin pasteurizare, procedeu prin care se reduce pericolul cauzat de microorganismele patogene şi prelungeşte termenul de valabilitate. Pasteurizarea presupune tratarea termică la 60-70 de grade Celsius a laptelui şi apoi răcirea instantanee la 5 grade Celsius.

Deşi are avantajul de a distruge circa 99,9% din microbi, pasteurizarea reduce şi conţinutul de vitamine, cele mai sensibile fiind vitamina B12 şi C.

Fierberea laptelui asigură distrugerea totală a microbilor, mai puţin sporii. Pentru ca prin fierbere să fie eliminaţi toţi microbii, laptele trebuie să fiarbă cel puţin 10 minute, iar după fierbere trebuie răcit brusc la 12 grade Celsius.

 

citeste totul despre: