Ce este important de ştiut despre carbohidraţi

Numeroase alimente sunt surse de carbohidraţi, dar nu toţi sunt la fel de buni

Alături de proteine şi grăsimi, carbohidraţii sunt una dintre sursele de energie de care are nevoie organismul pentru a funcţiona şi a se autorepara. Carbohidraţii sunt descompuşi în glucoză şi utilizaţi de îndată.

Glucoza este importantă în special pentru creier, fiind hrana lui favorită, pe care şi-o asigură mai ales din carbohidraţi. Organismul poate, de asemenea, descompune şi utiliza grăsimile pentru unele nevoi, dar nu pentru toate. În plus, grăsimile conţin anumiţi compuşi cetonici care cresc nivelul de aciditate din corp, fapt care, pe termen lung este nesănătos, potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com.

Pentru că aceşti carbohidraţi reprezintă o sursă de energie, ei sunt folosiţi mai ales în timpul exerciţiilor fizice. Experţii recomandă alimentaţia cu 1-3 ore înainte de a merge la sală cu o combinaţie între carbohidraţi şi proteine prezente mai ales în fulgi de ovăz, iaurt grecesc, unt de arahide, nuci şi stafide.

Carbohidraţii de bună calitate – prezenţi în legume, cereale integrale, fructe de pădure – sunt plini de vitamine, fibre şi antioxidanţi foarte importanţi pentru sănătate şi starea de bine. Cerealele integrale au acizi graşi, magneziu, Vitamina B, folaţi şi zinc, în timp ce fructele şi legumele cu amidon conţin unele dintre aceste substanţe plus fitonutrienţi – flavonoide şi carotenoizi – care ajută la prevenirea bolilor. Dacă ocoliţi carbohidraţii pierdeţi şi aceşti nutrienţi odată cu ei.

Gândiţi-vă că un cub de zahăr reprezintă carbohidraţi în formă pură şi simplă. Adică molecule foarte mici care sunt extrem de uşor de descompus şi de utilizat. Aceasta înseamnă că nivelul glucozei în sânge poate creşte foarte repede. Alimente precum dulciurile, bomboanele, produsele de patiserie conţin astfel de tipuri de carbohidraţi.

Carbohidraţii complecşi sunt molecule mai mari a căror descompunere şi transformare în glucoză durează mai mult. Aceasta înseamnă că nivelul de zahăr din sânge nu mai creşte la fel de repede ca atunci când consumăm carbohidraţi simpli de tipul dulciurilor, riscul de a fi transformaţi în grăsimi fiind mai mic. Carbohidraţii complecşi se găsesc în pâinea şi pastele din cereale integrale, fasole, cartofi şi alte legume.

Înainte ca organismul să transforme gluzoza provenită din carbohidraţi în grăsime o stochează în ficat sub formă de glicogen. Aceste depozite asigură funcţionarea corespunzătoare a organismului între mese. Însă ficatul poate face asta doar o perioadă limitată - o zi. Dacă sunt prea mulţi carbohidraţi în organism, nivelul zahărului creşte silind organismul să producă mai multă insulină care „spune“ celulelor să depoziteze glucoza în exces sub formă de grăsime. Această situaţie poate deveni la un moment dat nesănătoasă mai ales dacă persoanele sunt supraponderale întrucât poate duce la apariţia diabetului sau a altor probleme de sănătate.

Lipsa fibrelor duce la constipaţie

Pe de altă parte, prea puţini carbohidraţi în alimentaţie, poate părea constipaţia de la lipsa de fibre şi nutrienţi. Organismul este silit să utilizeze proteinele sau grăsimile pentru a avea energie. Proteinele sunt cărămizile din care suntem construiţi, dacă le utilizăm drept combustibil nu mai avem suficiente resurse de a forma noi celule şi de a ne menţine sănătoşi.

Cantitatea potrivită de carbohidraţi diferă în funcţie de gen, greutate şi de nivelul de activitate fizică - şi se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Dar, ca regulă generală, cam jumătate din numărul zilnic de kilocalorii ar trebui furnizat de carbohidraţii din fructe, legume, leguminoase şi produse lactate.

În teorie, mai puţini carbohidraţi înseamnă mai puţin zahăr. Şi dieta ketogenică s-a dovedit a fi utilă într-o oarecare măsură în controlul greutăţii şi al nivelului de glucoză. Dar aceste regimuri alimentare includ multe proteine, iar organismul este silit să folosească calciul stocat pentru a-l folosi la digestie. Plus că digerarea unor cantităţi mari de proteine poate pune presiune pe rinichi. Puteţi fi tentatţi totodată că consumaţi mult mai multe grăsimi saturate pentru a suplini lipsa carbohidraţilor, iar acest lucru este nesănătos pe termen lung.

 Persoanele care suferă de diabet au nevoie să ţină sub observaţie cantitatea de carbohidraţi întrucât organismul are dificultăţi în păstrarea nivelului de zahăr din sânge la un nivel normal. Dar, dacă nivelul de zahăr este prea mic un pahar cu suc proaspăt de fructe poate fi un remediu rapid de corectare a situaţiei. Medicul diabetolog este cel mai în măsură să consilieze diabeticii referitor la cantitatea de carbohidraţi care trebuie consumată.

În concluzie, carbohidraţii buni se găsesc în cerealele nerafinate de tipul secarei, în quinoa, în fructele şi legumele neprocesate care sunt preferabile sucului de fructe, în leguminoase de tipul fasolei sau lintei în locul cartofilor prăjiţi.