România poate uimi toată Europa: ce e dispus să facă un fotbalist al lui Anghel Iordănescu pentru juca la Euro 2016

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Moti

Alături de Raţ şi Săpunaru, Moţi (31 de ani) e unul dintre cei trei jucători care s-au aflat în lotul luat de Victor Piţurcă la Euro 2008, ultimul turneu final bifat de tricolori. Numai că, în Austria şi Elveţia, nici Moţi şi nici Săpunaru n-au jucat niciun minut.

Acum, fundaşul legitimat la Pandurii e titular la naţională, însă stoperul de la Ludogoreţ e a treia opţiune în centrul defensivei, după titularii Chiricheş şi Grigore. Chiar şi aşa, el şi-a propus să joace, măcar câteva minute, la turneul final.

„Adevărul“: Care sunt diferenţele între ce simţi acum şi ce simţeai, în 2008, înaintea Campionatului European?

Cosmin Moţi: Atunci eram foarte tânăr, foarte bucuros, foarte entuziasmat de participarea la un turneu final. Dar, pe de altă parte, eram convins că o să-mi fie foarte greu să joc pentru că erau nişte jucători extraordinari. Între timp, cred că am obţinut un pic de experienţă şi aş vrea să joc măcar un meci la Campionatul European. Cu gândul ăsta am venit aici. Nu vreau să fiu doar în lotul de 23 şi atât. Până acum, nea Puiu nu putea să schimbe, fiindcă am avut cea mai bună apărare din preliminarii.

Totuşi, din 2008 până acum ai adunat doar opt selecţii. Nu te-ai gândit, la un moment dat, să renunţi la naţională, precum Ştefan Radu, văzând că nu joci?

Normal că am venit la fiecare convocare cu gândul de a juca, dar ar fi fost absurd din partea mea să emit pretenţii la cum a jucat apărarea în preliminarii. Când vezi cine evoluează în locul tău şi cum o face, normal că nu mai poţi să fii dezamăgit.

În ultimele partide însă, defensiva n-a mai fost atât de solidă...

Trebuie să trecem un pic cu vederea slăbciunile apărării din amicale. Au fost nişte meciuri care nu ştiu ce relevanţă pot avea. Şi cu Congo, dar şi cu Ucraina, am jucat foarte bine în prima repriză din punctul meu de vedere. După aceea, a fost o perioadă de black-out în repriza a doua. Oricum, din punctul meu de vedere, a venit bine înfrângerea cu Ucraina. Din păcate, am ratat şansa de a egala recordul meciurilor consecutive fără înfrângere, dar ne-am trezit.

Şi la Euro ce o să facem?

Eu cred că o să facem o figură frumoasă. Adică, cel puţin, din grupe putem ieşi.

Ce diferenţe sunt între lotul de acum şi cel din 2008?

Atunci aveam mai multe individualităţi. Acum avem o echipă. Pe de altă parte, grupa din 2008 nu se compară cu cea de acum, care e mai echilibrată.

Avem vreun atu în faţa Franţei?

Punctul nostru forte e grupul, e echipa, iar aşa putem bloca individualităţile Franţei.

Cum ai reacţiona, dacă selecţionerul te-ar anunţa că vei fi titular în meciul cu francezii?

N-aş avea nicio emoţie. Nu poţi să mai emoţii la vârsta asta. Am întâlnit mulţi atacanţi buni în cariera mea. De exemplu, anul trecut, am jucat contra Realului în Liga Campionilor. I-am avut în faţă pe Ronaldo, Benzema, Bale. Şi au şi elveţienii un jucător extraordinar la Basel, nu cred că are mai mult de 19 ani. Embolo îl cheamă şi l-am întâlnit, de asemenea, în Liga Campionilor.

Ne avantajează că Benzema a fost exclus de Deschamps?

La ce atacanţi are Franţa, nu ştiu cât contează neconvocarea lui Benzema. Nu i-au luat nici pe Lacazette şi Gameiro. În schimb, îi au pe Giroud, Griezmann, Martial. Ca individualităţi, sunt peste noi, dar, repet, ca o echipă, îi putem bloca.

Avem la naţională mai mulţi fotbalişti care sunt rezerve la club. Se simte acest lucru?

Dacă nu joci la club, e un pic mai greu să fii titular la naţională. Se simte. Dar cred că au fost jucători care n-au evoluat la club, dar când au venit la lot şi-au făcut treaba foarte bine.

Şi, totuşi, cum se manifestă lipsa meciurilor în picioare?

Nu pierzi nimic fizic, fiindcă nu vorbim de fotbalişti care nici măcar să nu se antreneze la club sau care să fi venit după accidentări. Vorbim de jucători care, pur şi simplu, n-au avut şansa de a juca la club.

Dar când nu eşti folosit la club o perioadă mai lungă, nu-ţi pierzi reperele pe teren?

Eu nu ştiu cum e când nu evoluezi la echipa ta de club, fiindcă nu prea m-am confruntat cu o asemenea situaţie. A fost o perioadă de patru luni la Siena, dar tocmai de aceea mi-am dorit să revin la Dinamo ca să joc. Atunci am plecat în Italia în ultima zi de transferuri, echipa era deja făcută şi era foarte greu să joc. Chiar şi aşa însă, a fost o experienţă frumoasă, m-a ajutat foarte mult. Nimănui n-am avut ce reproşa. A fost numai vina mea că n-am jucat acolo.

Te mai felicită dinamoviştii pentru că ai eliminat Steaua din Ligă?

Tot timpul (zâmbeşte). După acel retur cu Steaua, s-a construit o tribună nouă a stadionului şi cei de la Ludogoreţ i-au dat numele meu. Mă mai gândesc la acel meci, deşi au trecut doi ani. A fost frumos.

Ai intra în poarta naţionalei, dacă ar fi nevoie?

Cu cea mai mare plăcere! Dar sper să nu fie nevoie (râde). Nu ştiu dacă a doua oară o să-mi iasă.  

430 de minute a adunat Cosmin Moţi în tricoul naţionalei, începând din 31 mai 2008, atunci când a debutat într-un amical cu Muntenegru (4-0).  
Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite