Nicolae Bănicioiu, Ministrul Tineretului şi Sportului: „Vom repara nedreptatea făcută fotbaliştilor Stelei, generaţia 1986“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Bănicioiu e ministrul Tineretului şi Sportului
Nicolae Bănicioiu e ministrul Tineretului şi Sportului

Şeful MTS ştie că nu e normal ca cei care au câştigat Cupa Campionilor Europeni, cea mai mare performanţă a fotbalului românesc, să nu primească rentă viageră şi vrea să îndrepte asta.

Nicolae Bănicioiu are 34 de ani şi a fost desemnat să se ocupe de destinele sportului şi tineretului din România. S-a născut la Râmnicu Vâlcea, a făcut liceul la Alexandria şi facultatea în Bucureşti, fiind de profesie stomatolog, dar şi asistent universitar. Bănicioiu a fost preşedintele Tineretului Social Democrat, ca successor al lui Victor Ponta, iar din 2004 este deputat PSD. Şi-ar fi dorit să fie ministrul sănătăţii, însă colegii de partid l-au împins către tineret şi sport, considerând că vârsta e un atu important pentru el.

Cum aţi caracteriza starea actuală a sportului românesc?
Îngrijorătoare, la momentul de faţă. Investiţiile realizate în infrastructura sportivă nu par să fi urmărit vreun plan precis de dezvoltare. Par mai degrabă suma unor interese locale.

Adică?
Lipsa totală de viziune şi inexistenţa oricărei strategii coerente în acest domeniu au dus la o dezvoltare aproape haotică a sportului românesc. Pentru că sportul de masă nu a fost încurajat aproape deloc în România, am ajuns în situaţia în care nu mai avem un sistem eficient de selecţie, de încurajare şi de promovare a copiilor către diferite sporturi, dar nici de susţinere a celor care au ajuns la performanţă. Acum fac performanţă doar cei care au norocul să fie ajutaţi de către antrenori excepţionali, dar mai ales cei care cu susţinere proprie.

La care dintre cele două componente sunt mai multe probleme?  La sportul de masă sau la cel de performanţă?
Cred că la sportul de masă. E esenţial să reuşim să determinăm un număr cât mai mare de oameni, în special tineri, să facă sport. Beneficiile sportului sunt uriaşe. De la îmbunătăţirea condiţiei fizice şi a stării psihice până la scăderea riscului de deces cauzat de afecţiunile cardiace şi de obezitate. Plus că, de la sportul de masă, pleacă viitorii sportive de performanţă.

Care este în viziunea dvs rolul Ministerului în gestionarea sportului românesc?
Noi trebuie să concepem nişte programe concrete pentru dezvoltarea sportului atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Adică şi în sensul obţinerii unor rezultate cât mai bune în sportul de performanţă, dar şi în sensul popularizării sportului de masă. Ministerul nu va fi un observator, ci un partener pentru sportivi, antrenori şi federaţii.

Câtă vreme nu aţi fost ministru al MTS aţi avut vreo legătură cu sportul? Nu mă refer dacă aţi jucat fotbal sau tenis, ci dacă, din postura de politician, aţi făcut ceva pentru sport?
Am avut mai multe iniţiative legislative, care vizau modificarea şi completarea Legii Educaţiei Fizice şi Sportului.

Numărul orelor de educaţie fizică în şcoli a scăzut dramatic. Cum poate fi reparat acest aspect?
Împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi având sprijinul primului-ministru  am lansat în dezbatere publică întroducerea în şcoli 4 ore de educaţie fizică pe săptămână. Eu cred că avem motive temeinice pentru a promova creşterea numărului de ore alocate sportului încă din clasele primare. Mai mult decât atât, noi ne-am dori ca şi copiii din grădiniţe să practice 30 de minute de mişcare fizică.

Mărirea numărului orelor de sport în şcoli atrage după sine alte lucruri. Mai multe săli de sport, mai mulţi profesori? Există resurse financiare pentru această suplimentare?
Această propunere se află acum în stadiul de dezbatere public. Se face şi analiza impactului asupra efortului bugetar. Implementarea efectivă a programului o va face Ministerul Educaţiei Naţionale, care va stabili numărul de profesori, precum şi baza materială necesară bunei desfăşurări a acestui program. Atâta timp cât sportul şi educaţia vor fi considerate domenii de interes naţional, cred ca vom putea găsi resursele financiare necesare .

“Modelul FRF e bun de urmat. Ne dorim federaţii independente financiar”

Federaţiile cer tot mai mulţi bani de la bugetul statului.
Bugetul total alocat sportului pentru anul acesta este în concordanţă situaţia economică a României. Am fi vrut să dăm mai mulţi bani, dar chiar şi aşa, cu ce s-a alocat, sportul se plasează între domeniile de interes naţional.

Ce soluţii de finanţare alternativă ar trebui să caute fiecare federaţie în parte?
Una din variantele luate în discuţie la nivelul MTS este aceea de a propune modificarea legislaţiei, pentru acordarea de facilităţi fiscale celor ce aleg să sponsorizeze sportul. În prezent, aceste facilităţi nu există şi ele ar putea genera venituri suplimentare pentru finanţarea sportului.

Fotbalul are un statut aparte. FRF nu primeşte niciun ban de la buget. Este o variantă demnă de luat în seamă şi la alte sporturi?
Fotbalul e fotbal, nu degeaba e cel mai popular sport şi nu degeaba în jurul lui s-a creeat o întreagă industriei. Tocmai această popularitate îl ajută să obţină susţinerea financiară din mediul privat. Eu mi-aş dorica şi alte federaţii să îşi obţină independenţa financiară, dar până se va realiza acest lucru, dacă se va întâmpla, noi trebuie să le sprijinim.

România organizează FOTE. Cu ce ne alegem din toată această afacere?
În contextul în care ultima competiţie sportivă comparabilă ca mărime cu FOTE, s-a desfăşurat în 1981, Jocurilor Mondiale Universitare, cred că România avea nevoie de un asemenea eveniment. Trebuie să demonstrăm şi noi că avem capacitate de organizare. Plus că avem ca ţară un beneficiu de imagine. Totuşi, e pentru prima oară când se aprinde flacăra olimpică special pentru o competiţie organizată în România. Dincolo de asta, organizarea FOTE aduce beneficii pe plan sportiv, cu bazele materiale aferente sporturilor de iarnă, care vor fi folosite şi ulterior. Nu în ultimul rând, organizarea FOTE ajută la creşterea popularităţii unei zone cu potenţial turistic deosebit.

Ce părere aveţi despre implicarea politicului în sport?
Opinia mea este foarte clară pe acest subiect. Nu agreez politizarea posturilor din administraţie. Pe mandatul meu, la Ministerul Tineretului şi Sportului, încerc să aduc în jurul meu o echipă de profesionişti, format în general din foşti sportivi de performanţă.

COSR susţine un proiect prin care vrea să conducă sportul de performanţă. Sunteţi de acord să le pasaţi lor această ramură?
Aici nu se pune problema de a pasa sportul de performanţă către COSR. Comitetul Olimpic e partenerul Ministerului, noi trebuie să colaborăm. Sunt multe aspecte ce ţin de partea funcţională ce trebuie lămurite înainte de a se lua vreo decizie în acest sens.

 “Am ţinut cu Barcelona lui Gică Popescu”

Ministrul Sportului ce sporturi urmăreşte?
Mă uit la fotbal, tenis, handbal, dar şi la altele. Să ştiţi că am emoţii la meciurile importante şi apreciez orice rezultat al sportivilor români.
Când aţi fost ultima dată pe un stadion de fotbal?
Acum nu pot să merg atât de des pe cât aş vrea, dar în limita timpului liber încerc că nu lipsesc de la meciurile Stelei. Ultima dată pe stadion am fost la rugby, la România- Rusia, 29-14, acum două săptămâni.

Care este echipa dvs de fotbal din străinătate cu care ţineţi?
Am fost un suporter al echipei F.C. Barcelona, în perioada când Gică Popescu era jucător acolo, dar apoi nu am mai urmărit constant evoluţia echipei. Nu pot spune că am o echipă din străinătate favorită, dar urmăresc rezultatele formaţiilor la care sunt români.

Credeţi că în România sportivii câştigă banii pe care îi merită?
Cu siguranţă că se pot face multe progrese în această direcţie, dar nivelul posibilităţilor în sport ţine foarte mult şi de evoluţia pe care o avem ca ţară din punct de vedere economic. În curând, va fi posibilă  accesarea fondurilor  europene pentru sport, acestea vor viza în principal inserţia socială a sportivilor de performanţă, cetăţenia activă prin sport, educaţia şi voluntariatul, în general dimensiunea socială a sportului. La MTS s-a înfiinţat o direcţie specială, dedicată acestui program, care, în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, va facilita accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi extinderea complexurilor sportive naţionale, dar şi fonduri pentru reconversia profesională a marilor sportivi, care îşi pot aduce contribuţia în domeniu şi după încetarea activităţii competiţionale.

Statul acordă rente viagere foştilor mari campioni. Steaua  a obţinut în 1986 ce a mai mare performanţă din fotbalul românesc, dar cei care au făcut asta, nu primesc nimic. De ce şi cum putem îndrepta asta?
Este nedreaptă situaţia asta. Ea a apărut însă ca urmare a caracterului limitativ al legii, ce nu a inclus în categoria celor care au dreptul la o rentă viageră şi pe cei de la echipa Steaua 1986. Am făcut primi paşi pentru a repara ceva, prin iniţierea unui proiect de lege ce vrea modificarea procedurii de acordare a rentelor viagere sportive. Până la remedierea acestor deficienţe, vom acorda împreună cu Academia Română, prime de merit pentru câţiva dintre foştii campioni de la Steaua, care se găsesc în situaţii mai delicate.

 5 obiective ale ministrului Nicolae Bănicioiu

1.Atragerea unei categorii mai largi de populaţie către sport
2.Instituirea unui sistem de competiţii interşcolare bine pus la punct Creşterea bazei 3.materiale sportive de specialitate
4.Organizarea în ţară a unor evenimente sportive de anvergură
5.Obţinerea unui număr cât mai mare de rezultate sportive de excepţie


“Reforma în sport înseamnă un program de management eficient al infrastructurii sportive, indiferent că aceasta se află în administrarea autorităţilor centrale, regionale sau locale, astfel încât să putem folosi această infrastructură în conformitate cu nevoile reale”

“Înfiinţarea Ministerului Tineretului şi Sportului s-a făcut pentru a se da atenţie la două domenii uitate cu desăvărşire în ultimii ani”


“Trebuie să fim conştienţi de faptul că rezultatele investiţiilor nu se pot vedea mai devreme de 10-15 ani”

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite