Mesaj emoţionant pentru Messi, din partea unui mare fotbalist: "Ştiu că nu-mi va înfige niciodată cuţitul în spate!"
0
Lionel Messi a câştigat cel de-al cincilea Balon de Aur, demonstrând încă o dată că este cel mai bun fotbalist din lume.
Fost coleg cu el la Barcelona, Xavi Hernandez, acum jucător în Qatar, la Al Sadd, a transmis prin intermediul cotidianului El Pais, o scrisoare emoţionantă, tradusă de gsp.ro:
Mulţumesc, Leo, Maqui*
Ce noroc am avut noi, fanii culé, că a venit la Barcelona. Fără el, Barça n-ar fi la fel, e piatra de temelie a succeselor clubului din ultimii 10 ani.
L-am cunoscut pe Leo cînd a ajuns în vestiarul primei echipe, avea 16 ani, dar aflasem despre el înainte de asta. Sergi Alegre, un foarte bun prieten care a lucrat mulţi ani la grupele de juniori ale Barcelonei, m-a atenţionat într-o zi, la masă: «Xavi, vin din urmă jucători foarte buni», mi-a spus, referindu-se la generaţia lui Pique, Cesc şi compania. «Dar e un argentinian despre care nici nu-ţi imaginezi cît e de bun! Spectaculos. O să vezi», mi-a zis. Aşa că, din auzite, ştiam cine e cînd a apărut în vestiar. Se vedea că e diferit, clar, pentru că sînt lucruri pe care le remarci de la primul antrenament. Iar Leo, în afară de asta, avea ceva ce vezi extrem de rar: înţelegea jocul, avea pase, dribla pe oricine îi puneai în faţă; pe cel mai bun fundaş pe care-l aveam în echipă la vremea aia îl depăşea. La puţin timp după ce a venit la prima echipă, în primul său an, am călătorit împreună şi am descoperit un puşti educat, respectuos, modest, deloc arogant. E exemplar, pentru că fiind atît de mare acum, cel mai mare, nu şi-a pierdut aceste valori, nici modestia, nici respectul pentru colegi. Cred că Leo nu a vrut niciodată să fie diferit faţă de restul.
Era diferit, dar avea doar 16 ani, aşa că mă gîndeam că va fi bun, dar ştiam şi că fotbalul e foarte complicat, că intervin multe lucruri şi niciodată nu mi-am imaginat că va deveni cel mai bun jucător din istorie. De cînd îl cunosc nu a încetat să evolueze în toate sensurile. Şi-a îmbunătăţit calităţile pe care le avea şi, mai mult, s-a transformat într-un marcator. Înainte nu înscria atît de mult, iar acum le marchează pe toate, execută lovituri libere... Şi, cum spune şi Pep, domină toate capitolele jocului. Nu vom mai vedea vreodată ceva asemănător. Nu doar pentru ceea ce e capabil să facă, ci şi pentru perioada îndelungată de cînd face asta. Alţii au strălucit doi ani, trei. El parcă n-are sfîrşit.
Ce noroc am avut noi, fanii culé, că a venit la Barcelona. Fără el, Barça n-ar fi la fel, e piatra de temelie a succeselor clubului din ultimii 10 ani. Şi ăsta e un lucru pe care nu-l poţi ignora atunci cînd vorbeşti despre Leo, pentru că e demn de laudă: poţi avea un an bun sau doi, dar să fii de atîta timp atît de sus demonstrează un caracter de învingător ieşit din comun, demn de cineva care nu doar că iubeşte ce face, dar e şi un perfecţionist, care nu se mulţumeşte cu puţin niciodată, dacă dă două goluri, vrea să dea 3. Iar asta vede toată lumea în toate meciurile, dar de-a lungul săptămînii e acelaşi, aşa că-i face mai buni pe cei care-l înconjoară, pentru că e nevoie de multă muncă şi dăruire pentru a fi la înălţimea jocului său.
Acest caracter îl face să se enerveze cumplit cînd pierde un meci. Sau să se întristeze mult, pentru că mereu vrea să cîştige. Nimic nu-l supără mai mult decît o înfrîngere. Mi-l amintesc descumpănit în ziua în care a ratat un penalty contra lui Chelsea şi ne-au eliminat din Liga Campionilor. Dar şi pentru că a ratat contra lui City, deşi cîştigaserăm cu 3-1. Te duci la el şi îi spui că n-are nimic, iar el îţi răspunde: «Ba are. Am ratat». Şi e adevărat, au fost zile în care l-am văzut supărat pe el însuşi, pe tot ce-l înconjura, pe lume, în general, dar cine n-ar fi fost? Nu cred că e uşor să gestionezi celebritatea, să fii numărul 1, iar el, în 99,9% din cazuri, se descurcă excelent. Aşa că e iertat, pentru că el compensează cu fericirea cu care contagiază orice om căruia îi place fotbalul.
Mă consider prietenul lui. Ca om e introvertit. Îi e greu să se deschidă, dar cînd capătă încredere e foarte amuzant, glumeţ. Are o ironie foarte bună şi o inimă enormă, e un tip foarte de treabă. Mereu îşi găseşte un moment să te ajute în orice ai nevoie: «Auzi, Leo, un prieten mi-a cerut nişte ghete pentru o fundaţie pentru copii...» Se descalţă, le semnează şi ţi le dă. Mereu. Dar ceea ce apreciez cel mai mult la el e că e un tip sincer. Nu te păcăleşte niciodată. Are un caracter puternic şi cînd ceva nu-i place, nu-i place. Şi să nu încerci să-l convingi. Dar îţi spune în faţă. Cu el am mereu senzaţia că nu mă va trăda niciodată. Dacă trebuie să-mi spună ceva, îmi spune şi ştiu că nu-mi va înfige niciodată cuţitul în spate. Messi păcăleşte doar apărărea adversă şi portarul. Iar eu apreciez asta foarte mult. La capitolul ăsta sîntem asemănători. Îţi mulţumesc pentru că eşti aşa, Leo.
Şi-ţi mulţumesc pentru că joci aşa cum joci, pentru felul în care te demarci, pentru golurile tale, pentru pasele tale, pentru driblingurile tale, pentru tot ce i-ai dat Barçei şi fotbalului. Şi pentru că eşti aşa cum eşti.
Şi felicitări pentru încă un Balon de Aur. L-ai meritat.
Se încarcă comentariile...
