Gică Popescu are adversar din Administraţia Prezidenţială. Cine este omul care l-a pus pe „Baci” la colţ

Gică Popescu nu mai este singurul candidat pentru postul de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal. Aşa cum anunţase în urmă cu câteva luni, Răzvan Burleanu vizează acelaşi post la alegerile din ianuarie 2014.

Cine este însă tânărul subţirel cu ochelari de intelectual, care nu s-a sfiit să-l pună la colţ pe omul care a jucat de 115 ori pentru naţionala României, afirmând despre el că „are palmares penal, un liceu industrial la bază şi numeroase eşecuri financiare în afacerile pe care le-a derulat”?

Răzvan este fiul lui Gheorghe Burleanu, unul dintre fotbaliştii serioşi ai Diviziei A, aşa cum se numea competiţie fotbalistică a ţării înainte de 1989. Burleanu senior a jucat peste 350 de meciuri în primul eşalon şi a fost căpitanul echipei Sport Club Bacău. Un mijlocaş muncitor, de travaliu şi cu un şut foarte bun, dar care n-a avut scânteia necesară, poate nici norocul, de a ajunge la o echipă de top. De vină a fost şi un episod penal petrecut în adolescenţă, la 17 ani, când Burleanu a bătut fiul unui miliţian şi a fost trimis la Centrul de Reeducare de la Păltiniş. 

„Câtă bătaie mi-am luat acolo nu o să uit niciodată”, a povestit Gică Burleanu. Fostul fotbalist are multe poveşti în agenda cu amintiri. A fost luat de Florin Halagian la FC Olt Scorniceşti şi a descoperit că Armeanul avea două mari pasiuni, în afara fotbalului: cârnaţii şi whiskyul. Tot acolo a fost martor la o „ciufuleală” pe care Halagian i-a aplicat-o lui Victor Piţurcă, deoarece acesta ratase un penalty. „I-a tras două carabe, de i-a spart nasul. Hala era un antrenor dur, dar foarte priceput. Ştia să ne mobilizeze exemplar”, şi-a amintit el. 

Pe vremea când Burleanu juca la FC Olt, s-a născut şi Răzvan, actualul candidat la preşedinţia FRF. Tatăl lui n-a rămas la Scorniceşti, pentru că nu-i plăcea oraşul. „N-aveai ce face. Erau trei case şi trei weceuri”, a motivat el. S-a întors în Moldova şi a făcut carieră la SC Bacău, ajungând cu această echipă în Cupa Cupelor, ediţia 1991-1992, unde nemţii de la Werder Bremen, antrenaţi de Otto Rehagel le-au tras moldovenilor două bătăi surori cu moartea, 6-0 la Bacău şi 5-0 la Bremen.

Coleg de generaţie cu Lovin şi Cristea

Conform tradiţiei, Răzvan Burleanu a încercat să calce pe urmele tatălui său, mergând la juniorii Sport Clubului. A fost coleg de generaţie cu Florin Lovin şi Andrei Cristea, dar la 19 ani a renunţat la fotbal şi s-a pus cu burta pe carte. „Mi-am dat seama că nu puteam ajunge prea sus. Am fost dezamăgit şi de felul în care se făceau selecţiile la loturile naţionale, plus că nu vroiam să mă trezesc la 29-30 de ani fără prea multe opţiuni în viaţă. Am văzut mulţi astfel de foşti fotbalişti, care după ce se lasă, nu ştiu încontro să o apuce”, a explicat el.

În 2006, pe când avea numai 22 de ani, a deschis primul teren sintetic de mini-fotbal din Bacău. Apoi a făcut o bază sportivă cu acelaşi profil, la Oneşti. Sunt singurele lui afaceri, de care se ocupă tatăl său şi cei cinci angajaţi, pe care-i are. N-au fost investiţii mari. Un astfel de teren costă cam 40.000 de euro, o bază „înghite” spre 150.000 de euro. La anul, Burleanu va derula un proiect mai amplu la Ploieşti, într-un parteneriat public cu Primăria oraşului. În paralel cu afacerile, Răzvan şi-a definitivat studiile.

A absolvit ştiinţe politice şi a făcut masterul în Relaţii Internaţionale şi Securitate naţională, după care a urmat un doctorat în managementul organizaţional. Vorbeşte fluent engleza, franceza şi rusa, dar se descurcă şi în italiană. A lucrat la Primăria Bacău, la Comisia Juridică a Senatului şi la Administraţia Prezidenţială, dar din 2011 se ocupă doar de mini-fotbal. 

Locuieşte două săptămâni la Bucureşti, una la Praga, unde are sediul Federaţia Europeană, şi una la Bruxelles, unde are un proiect la Comsia Europeană. În timpul liber, cât îi mai rămâne, ţine traininguri europene de ledership.

A insistat pe o nişă neexeploatată

Cum a ajuns Burleanu să un om important în mini fotbal? A sesizat că această nişă nu era exploatată, deşi era o alternativă la îndemâna oricărui iubitor de sport,  şi s-a axat pe dezvoltarea ei, înfiinţând Federaţia Română de Mini-fotbal. „Răzvan a fost un vizionar, de aceea a reuşit”, spune tatăl său. 

Mini-fotbalul e cel mai important sport de masă din România şi numără în prezent peste 30.000 de practicanţi, în diverse competiţii aflate sub tutela Federaţiei. „De ce să merg la Liga a 4-a sau a 5-a, pline de lipsuri, când pot juca fotbal altfel? A fost nevoie să creem un mediu pentru asta”, spune el. 

Mulţi foşti fotbalişti de top, precum Neaga, Petre Marin, Liţă, Mozacu, Piţurcă jr, Bilaşco, Buta, Daniel Chiriţă, Robert Niţă joacă, spre exemplu, în Campionatul de Fotbal „Iubeşte Sportul”, organizat la Bucureşti. La nivel naţional exemplele sunt şi mai numeroase. România e provocat explozia în mini-fotbal şi a dat tonul pe această linie în Europa, unde Burleanu a atras alte 28 de federaţii sub preşedinţia sa. „Tricolorii” sunt de patru ori campioni continentali, într-un sport în care bugetul Federaţiei de specialitate nu depăşeşte 50.000 de euro.

„Eu toţi banii pe care i-am câştigat, i-am investit în mini-fotbal. Aşa mi se pare corect, să transmit un mesaj. Mircea Sandu şi-a băgat banii în restaurante şi hoteluri”

„Gică Popescu ne arată un dispreţ total. El şi-a dat demisia de la UEFA pentru a nu aduce prejudicii de imagine forului, fiind anchetat, dar vrea să fie şef la FRF”

Are planuri mari
Răzvan Burleanu vrea ca Liga I să aibă 18 echipe şi să se joace în sistem play-off

Preşedintele FRF nu poate avea mai mult de două mandate

Selecţioner ul echipei naţionale trebuie să fie din străinătate

Intenţioneză să înfiinţeze o Ligă de elită, pentru fotbalişti cu vârstă între 17 şi 21 de ani

Biletele la meciuri trebuie să diferenţiate pe categorii, pentru ca studenţii şi pensionarii să fie atraşi pe stadioane

În Comitetul Executiv trebuie să fie un reprezentant al suporterilor, dar şi o femeie