UVIM (ziua întâi): Cu şi despre românii din Ucraina şi Serbia. În Ucraina e un război al marilor puteri

FOFO Adevărul

Astăzi s-au deschis lucrările Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, cu şi despre românii din afara graniţelor. În această primă zi vor fi abordate problemele celor din Ucraina şi Serbia cu precădere, dar nu se uită şi românii din restul Balcanilor.

Ora 18:00 Sociologul Radu Baltasiu, directorul Direcţiei Generale pentru Românii de Pretutindeni din cadrul ICR, a prezentat pe scurt principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare recente care s-a desfăşurat în Timoc (Serbia). 

"În esenţă, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ţi-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la ruşinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră care pune în pericol reproducerea etnică a comunităţii româneşti. Acesta este momentul când statul român are dificultăţi în a se manifesta", a explicat directorul Direcţiei Generale pentru Românii de Pretutindeni din cadrul ICR.

"Noi am găsit pe teren câteva urgenţe: refacerea reţelei instituţionale a bisericii; constituirea unei reţele şcolare care să le furnizeze tinerilor cunoştinţele necesare vieţii moderne; planul cotidian-stereotipurile media despre comunitatea şi biserica românească". Un alt aspect important se referă la iniţierea unui proces de formare a unei elite. "Avem nevoie de elite cu conştiinţă culturală", a subliniat Radu Baltasiu.

Ora 17:30 Duşan Pârvoluvici, directorul Timoc Press, a declarat că românii din Serbia nu sunt mulţumiţi cu politica Bucureştiului. "Noi avem nevoie de dialog, nu de campania electorală a politicienilor români". 

Ora 17:00 Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia: "Dacă România nu ne va sprijini acum (în contextul integrării europene a Serbiei), apoi va fi prea târziu pentru românii din Serbia. Azi e momentul". 

Balaşevici a mai spus că românii din Serbia nu au nevoie de finanţare din partea statului român, ci vor să ştie dacă România are o strategie pentru comunitatea românescă de aici pentru că Serbia are, de 40 de ani, o strategie de a asimila elementul românesc. Principalele probleme ale românilor din Serbia sunt legate de învăţământul în limba română, biserica românească şi de lipsa mass-mediei româneşti de aici.

Ora 13:30 În contextul discuţiilor despre problemele cu care se confruntă comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi a lipsei de reacţii a statului român, deputatul Mihai Aurelian a declarat că membrii Comisiei parlamentare trebuie să tragă la răspundere Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE). Totodată, deputatul a menţionat că, în opinia sa, ar trebui create două structuri în cadrul acestui departament, una pentru românii din regiunile istorice şi alta pentru românii din diaspora, deoarece problemele cu care se confruntă aceştia sub foarte diferite.

Ora 13:00 Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia din regiunea Odesa, a subliniat că românii din zonă sunt abandonaţi de statul român, “nu de azi, de ieri, ci din anul 1940″.

“Referitor la atenţia pe care o acordă autorităţile de la cel mai înalt nivel al statului român, vreau să remarc că în sudul Basarbiei nu a păşit, în afară de Emil Constatinescu, în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina, niciun preşedinte al României, nu a fost niciun ministru de Externe, nu am văzut în perioada de după 98, de când sunt implicat în promovarea culturii româneşti în Sudul Basarabiei, niciun ambasador al statului român venind la noi, într-o localitate, la o şcoală, la o biserică românească”, a mai spus Popescu.

Preşedintele Asociaţiei Basarabia din regiunea Odesa a precizat că, pentru românii din această regiune, este important ca statul român să fie prezent cultural în cele douăzeci de sate din Sudul Basarabiei.

Ora 12: 42 KGB-ul URSS nu a dispărut niciodată din Ucraina, acesta continuă să lucreze astfel încât statul vecin să fie unul vasal Moscovei.

Ucraina a greşit ca stat deoarece a considerat că duşmanii URSS sunt şi duşmanii statului ucrainian, iar politica externă a fost dusă în acest sens.

Ora 10:50: Vasile Tărâţeanu, preşedintele Senatului Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească" din Ucraina, şi Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia din regiunea Odesa discută despre presiunile asimilaţioniste ale Ucrainei şi Rusiei la care sunt supuse comunităţilor româneşti din aceste zone.

Situaţia nu s-a schimbat deloc de când a venit noua guvernare în ceea ce priveşte drepturile românilor.

În Ucraina se duce un război între marile puteri, un război geopolitic.

Românii din Ucraina sunt mobilizaţi şi puşi să lupte pe front împotriva mercenarilor ruşi. Sunt sate româneşti în care zeci de tineri au fost chemaţi şi puşi să lupte pe front. Aceştia au fost trimişi acolo drept carne de tun, deoarece nu dispuneau de tehnica necesară în faţa unor forţe ruse complet echipate. Nu aveau nici veste anti-glonţ şi uneori nici arme, fără nici un fel de pregătire militară.

Primii la protest nu au ieşit românii ci ucrainienii. Comunităţile Ucrainiene au ieşit primele în stradă, nu noi. Cei dint Est au fugit în Vest, îi primim în case, iar ei ne iau copiii şi în trimit să lupte în locul lor.

Dar românii şi-au făcut datoria. Mulţi dintre ei au plecat ca voluntari pe front şi luptă în linia întâi. Avem un român ce a fost rănit pentru că şi-a dat vesta anti-glonţ unei ziariste.

Ora 9:00:  Deschiderea lucrărilor Universitatăţii de Vară de la Izvorul Mureşului a avut loc la Mânăstirea cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", unde Î. P.S. Ioan Selejean a ţinut o cuvântare pentru partipanţii la eveniment. "Aşa cum strămoşii noştri se retrăgeau în munţii, aşa ne retragem şi noi pentru a ne împărtăşi din stările noastre sufleteşti dintr-o parte şi alta a Carpaţilor", a subliniat Înalt Prea Sfinţia Sa. 

La deschidere au participat Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, deputatul Mihai Aurelian, Dumitru-Marcel Bujor, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României, Radu Baltasiu, directorul Direcţiei Generale pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Institutului Cultural Român, Î.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, dar şi reprezentanţii comunităţilor româneşti din jurul graniţelor (Ucraina, Serbia).