Tulpina Delta face ravagii: secţiile ATI sunt pline de pacienţi COVID nevaccinaţi

Imagine: Shutterstock

O proporţie de 9 din 10 secvenţieri genomice atestă prezenţa tulpinii Delta, iar varianta britanică este identificată în doar 1 din 10 cazuri, arată ultimele date ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Valul 4 a început deja să îşi facă simţită prezenţa: secţiile ATI de la două mari spitale din Bucureşti şi Timişoara sunt pline de pacienţi nevaccinaţi.

Potrivit datelor oficiale, în săptămâna 30 (intervalul 26 iulie – 1 august) au fost raportate un total de 2.610 secvenţieri, faţă de 2.459 cu o săptămână în urmă. Asta înseamnă că în cele 7 laboratoare din ţară capabile să realizeze acest tip de analiză au fost efectuate 151 de secvenţieri.

Astfel, tulpina britanică (Alfa) – responsabilă pentru valul 3 al pandemiei – a fost identificată în doar 15 cazuri, ceea ce reprezintă 9,93% din totalul probelor secvenţiate.

În schimb, tulpina Delta a fost găsită în 135 de cazuri, adică în 89,4% din totalul secvenţierilor.

În ultima săptămână nu au fost identificate cazuri noi de infectare la tulpinile Beta (sud-africană) şi Gama (braziliană). 

Ultimul raport INSP arată că 42% dintre infectările cu tulpina Delta (110 cazuri) se află în 56 de focare, din 13 judeţe. Cele mai multe cazuri se află în Bucureşti (11) şi Iaşi (10). Focarele Delta sunt distribuite în zonele din sudul, sud-estul şi estul ţării. 

Cazuri Delta „de import“: primele infectări din Grecia 

Mai îngrijorător este că 35% din cazuri nu au nicio legătură epidemiologică menţionată, iar 18% din cazuri au istoric de călătorie sau de şedere la lucru în alte ţări, cum ar fi Marea Britanie (20) şi Spania (7). Există şi două cazuri de infectare Delta din Grecia, care nu apăreau pe raportarea de cu o săptămână în urmă.

În ultima săptămână a fost înregistrat şi primul deces al unui pacient complet vaccinat după infectarea cu tulpina Delta. Până acum, toţi ceilalţi 13 pacienţi decedaţi după infectarea cu tulpina indiană nu fuseseră vaccinaţi. Persoana imunizată care a murit era un bărbat de 72 de ani din Satu Mare, cu alte boli cronice, care a luat virusul la 102 zile de la finalizarea schemei de vaccinare.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), în România au fost înregistrate, ieri, 271 de noi cazuri COVID-19, 465 de internări în spitale, dintre care 67 la ATI şi 1 deces (categoria de vârstă 50-59 de ani). În acest moment sunt 53.738 de români în carantină la domiciliu, din care 1.289 bolnavi COVID-19 confirmaţi.

Valul 4 e al nevaccinaţilor 

Secţiile de Terapie Intensivă de la două spitale, din Bucureşti şi din Timişoara, sunt deja pline de pacienţi nevacccinaţi în stare gravă.

„Începând din 25 iunie, noi nu am mai avut pacienţi COVID în ATI, treaba asta a durat aproape o lună, iar acum – de vreo 2 săptămâni – observăm că lucrurile o iau la vale foarte repede. De unde până acum aveam maximum 10 pacienţi COVID cu forme moderate, acum avem 33 de pacienţi în spital şi terapia intensivă este plină. Din păcate, toţi sunt dintre cei nevaccinaţi. (…) A trecut prea mult timp de când explicăm lucrurile astea (n.r. – legate de beneficiile vaccinării), nu e cazul să intrăm într-o buclă redundantă. (…) Nu e cazul să persistăm în aceleaşi întrebări eterne cu efectele adverse. Vă spun eu, cel mai advers efect e moartea prin COVID”, a atras atenţia dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Capitală.

Şi dr. Cristian Oancea, directorul medical al Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, spune că secţia ATI a spitalului pe care îl manageriază s-a umplut. 

„Valul 4 este valul nevaccinaţilor în primul rând, iar formele severe care se vor dezvolta vor fi din rândul lor. (…) Gradul de protecţie al vaccinurilor este între 80-95% în funcţie de vârstă, comorbidităţi. Avem o marjă între 5% şi 15% dintre cei vaccinaţi care dezvoltă forme uşoare de patologie”, a declarat dr. Cristian Oancea.

33 de judeţe, pe roşu în „seismograful pandemic“ al României 

Dr. Octavian Jurma, biostatistician, arată cât timp i-a luat tulpinii Delta să le surclaseze pe celelalte variante de îngrijorare.

„Dominanţa Delta a crescut de la 60% acum două săptămâni la 90% săptămâna trecută şi avem o confirmare brutală a faptului că suntem deja de două săptămâni în valul Delta-4. A fost astfel spulberată speranţa că această dominanţă se va instala abia la finalul lunii august şi că valul Delta-4 va fi mai blând decât valul Alpha-3. Tulpina Delta (indiană) a fost confirmată oficial în România în luna aprilie 2021 şi a ajuns la fel ca tulpina britanică Alpha dominantă în 3 luni. Rata agresivă de creştere sugerează că valul Delta-4 nu întâlneşte o opoziţie serioasă în România, unde doar 26% din populaţie este vaccinată cu cel puţin o doză”, scrie cercetătorul.

Biostatisticianul a calculat şi a ilustrat trendul ascendent al numărului de infectări la nivel naţional, folosind datele la zi, comparate cu cele de acum două săptămâni. A rezultat un „seismograf pandemic” al României, pus în evidenţă de un indice statistic mai puţin cunoscut publicului, dar exact. Este vorba de „alerta relativă mobilă”, prescurtat ARM7. 

Consecinţa ratării tuturor ţintelor de vaccinare 

„ARM7 reprezintă diferenţa procentuală dintre primele 7 zile ale intervalului şi ultimele 7 zile ale intervalului şi funcţionează similar unui seismograf pandemic. În multe judeţe, diferenţele sunt mari faţă de săptămâna trecută (peste 100%), dar variaţiile sunt mai mari când numărul zilnic de cazuri este mic. Cea mai îngrijorătoare evoluţie este în Bucureşti şi Ilfov unde avem deja numere destul de mari. Comparaţi această stare cu harta de acum o lună (3 iulie) şi cu harta din 1 iunie, dată la care ar fi trebuit să atingem ţintă de vaccinare de 5 milioane. Din păcate, omul nu este echipat mental să înţeleagă analogic fenomenele exponenţiale. Aparent, două luni nu pare mult în privinţa ratării ţintei de vacinare. Iată însă ce mare diferenţă avem pe frontul pandemiei în aceleaşi două luni şi ne dăm seama că fiecare săptămână câştigată sau pierdută în campania de vaccinare se traduce în mii de infectări”, concluzionează biostatisticianul.