STATISTICI România nu poate menţine nivelul actual al populaţiei. Anual dispar două oraşe mici
0
România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic.
Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, citat de Mediafax, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.
Aşadar, în 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat. Preşedintele INS a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an.
Ce duce la scăderea populaţiei
Reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.
Acesta a precizat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie.
Rata natalităţii nu poate fi crescută
Preşedintele INS a spus că nu crede că rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii. Potrivit sursei citate, din 1990 România are acelaşi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat.
De asemenea, România are o pondere redusă a naşterilor la primul născut, existând mai degrabă o predilecţie la cuplurile cu mai mulţi copii.
Vârsta mamei la prima naştere a crescut
Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat şi o creştere a vârstei mamei la prima naştere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, faţă de 22 de ani în 1987. Pe de altă parte, Tudorel Andrei a subliniat că România încă înregistrează naşteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeană.
Din document mai rezultă că rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore după 1989, când aceasta a scăzut şi a crescut vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacă în perioada 1970-1985 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilităţii era 20-24 de ani, cu 201,4 născuţi vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilităţii a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuţi vii la o mie de femei pentru grupa de vârstă 20-24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014.
Se încarcă comentariile...
