Senatul a respins OUG care liberaliza accesul la funcţiile de conducere din spitale. Voiculescu: „Le permitem baronilor sănătăţii să îşi ia revanşa”

După ce plenul Senatului a votat respingerea Ordonanţei de Urgenţă 79/2016 a guvernului Cioloş prin care se aduc schimbări importante în privinţa selectării managerilor unităţilor sanitare publice, prin eliminarea restricţiilor privind participarea la concurs şi deschiderea competiţiei în selectarea celor mai competenţi directori, fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a avut o reacţie pe Facebook.

„Chiar acum le permitem baronilor sănătăţii şi politicienilor care au distrus sistemul să îşi ia revanşa.Tot ce a făcut bun guvernul Cioloş în orice domeniu, toate reformele începute în acest an, toată muncă a zeci de oameni ... vor încerca să o arunce urgent la coş. Puterea trebuie să meargă din nou la ei ... la tătucii sistemului, la cei neclintiţi de zeci de ani deja din poziţiile lor, la cei care au adus sistemul sanitar în halul în care este acum”, a scris Vlad Voiculescu pe contul său de socializare.

Voiculescu mai spune că „domnii de la guvernare ne spun că este OK ca managerii de spitale publice să fie în organe de conducere, administrare şi control al partidelor politice, a companiilor private, să îşi promoveze rude pe poziţii de şefi mai mici în acelaşi spital”, arată fostul ministru de la Sănătate.

Potrivit acestuia, „jaful ale cărui rezultate le vezi acum în sănătate nu s-a făcut doar din Ministerul Sănătăţii şi de la sediile partidelor. Jaful cel mai mare s-a făcut în spitale. Banii tăi au fost furaţi de manageri corupţi, numiţi politic, de ei şi de prietenii lor din partid, universitate, etc”. „Spitalul este instituţia cu rol de pâlnie în sistem”, a mai precizat fostul oficial.

Vlad Alexandrescu: „Sănătatea e o vacă de muls”

La rândul său, senatorul Vlad Alexandrescu a spus că Senatul a comis un atentat împotriva sănătăţii publice din România.

„Aţi decis ca managerii să poată fi membri cu funcţii de conducere în partide politice. Ce atâta depolitizare, de ce să nu fie lachei de partid la conducerea unor instituţii care învârt bani mulţi. Foarte mulţi. Cum să ajungă altfel banii la firmele dumneavoastră de partid, nu-i aşa? Că banii din Sănătate doar n-or fi ai românilor? Nu, ei trebuie controlaţi de partid”, scrie Vlad Alexandrescu pe contul său oficial de Facebook.

„Sănătatea, Doamnelor şi Domnilor de la PSD, ALDE şi UDMR, nu este privită de dumneavoastră ca un serviciu public pentru populaţie. Pentru dumneavoastră nu este altceva decât o vacă de muls care dă mult lapte sub formă de bani. Or, acest sistem, din punctul dumneavoastră de vedere, nu trebuie scăpat din mâna politicului şi a feudalilor care vă servesc”, a mai spus Alexandrescu.

Motive invocate de Senat pentru respingerea OUG

Concret, Senatul a respins luni, cu 52 de voturi „pentru” şi 28 de voturi „împotrivă”, ordonanţa de urgenţă prin care managerilor de spitale le este interzis să deţină funcţii de conducere în partidele politice.

Printre motivele invocate de comisiile Senatului în favoarea raportului de respingere se numără faptul că ordonanţa a fost adoptată fără consultarea factorilor direct implicaţi (autorităţi locale, Colegiul medicilor, instituţii de învăţământ medical superior), că niciun expert în domeniile medicină şi farmacie nu poate face parte din comisiile de specialitate „datorită conflictului de interese extrem de restrictiv reglementat” şi că universităţile de medicină vor fi obligate să îşi reevalueze implicarea în modul de utilizare a echipamentelor.

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, decizională fiind Camera Deputaţilor. Actul normativ a fost adoptat pe 16 noiembrie 2016 de către Guvernul Cioloş, la propunerea ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Vlad Voiculescu, cu scopul declarat de a depolitiza conducerile spitalelor din România.

Ce prevede controversatul act normativ

Potrivit ordonanţei, managerii de spitale nu pot face parte din conducerea vreunui partid politic sau a unei societăţi comerciale şi nu pot să-şi angajeze rudele în poziţii cheie în unitatea sanitară pe care o conduc. Totodată, ei nu trebuie să fie neaparat medici pentru a ocupa această funcţie, însă în cazul în care sunt doctori, nu vor mai avea dreptul să predea sau să desfăşoare activitate medicală în intervalul 08.00 - 16.00, când trebuie să facă strict activitate de manager.

Documentul a stârnit controverse în lumea medicală, actualii şefi de spitale precizând că, pe lângă efectele pozitive, legate de eliminarea nepotismului şi a politicului, tot mai prezent în mediul spitalicesc, va produce un cutremur în rândul medicilor care ar dori să exercite activitate de manager, determinându-i să renunţe la o funcţie de aşa mare responsabilitate în defavoarea actului medical.

Cine poate candida la funcţia de manager

Potrivit documentului, care modifică Legea sănătăţii 95/2006, se lărgeşte sfera persoanelor care pot ocupa o funcţie de manager. Astfel, pot accede la conducerea unui spital şi economiştii sau juriştii, câtă vreme dovedesc că au experienţă şi abilităţi de conducere.

Actul normativ aducea modificări şi în privinţa şefilor de secţii, pentru care vor fi organizate concursuri. În prezent, aceştia sunt recomandaţi de Senatul Universitar. Şefii de universităţi au reacţionat dur în luna noiembrie 2016, precizând că vor fi afectate nu doar îngrijile medicale ci şi activitatea didactică din clinici.

Pe lângă faptul că stabileşte clar situaţiile în care managerii de spitale sunt în conflict de interese, managerilor sau membrilor comitetului director li se interzice să primească finanţare pentru activităţile didactice sau de cercetare ştiinţifică din partea furnizorilor de bunuri şi servicii ai spitalului. „O eventuală finanţare ar putea afecta exercitarea funcţiei de manager în condiţii de imparţialitate, existând riscul avantajării sub diverse forme a respectivilor furnizori în relaţia cu spitalul”, preciza Guvernul.