Ce cadouri primesc românii de Moş Nicolae

Românii alocă 318 lei pentru cadourile de Moş Nicolae FOTO Adevărul/ Corina Macovei

Cei mai mulţi dintre români le-au cumpărat cadouri celor dragi de Moş Nicolae, potrivit unui studiu recent care evidenţiază că bugetul alocat darurilor depăşeşte 320 de lei.

Anul acesta, românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru cadourile pe care le vor oferi de Moş Nicolae: 321 de lei, faţă de 305, cât au dat, în medie, anul trecut pe darurile pentru cei dragi. Şi în acest an, dulciurile şi jucăriile rămân în topul preferinţelor, excursiile sau gadgeturile fiind considerate, în continuare, cadouri prea extravagante. Aşa arată cel mai recent studiu care scoate în evidenţă faptul că cei care obişnuiesc să păstreze tradiţiile sunt în special românii din oraşele mici şi mijlocii, 93% din locuitori intenţionând să le facă surprize celor dragi de Moş Nicolae.

Cumpărăm lucruri inutile de sărbători

„De la ziua cadourilor s-a ajuns la luna cadourilor însă cert este că tradiţia este mai puternică de Crăciun decât de Moş Nicolae. Presiunea socială este foarte puternică în ultimii ani din cauza marketingului, prezent pe toate canalele media. Suntem victimele marketingului, presiunea e foarte mare în special pe părinţi. Oricât de raţional e un părinte, tot intră în horă şi îi cumpără cadouri copilului. În schimb, dacă în oraşe consumerismul e la cote alarmante în special de sărbători, oamenii din mediul rural alocă bugete mai mici cadourilor, ei nu au acces la atâta informaţie şi nici la foarte multe produse”, a explicat sociologul Alfred Bulai.

„În oraşele mici, oamenii sunt mai săraci. Unii obişnuiesc să păstreze bani din timp pentru a putea face cadouri celor dragi, e şi ritul mult mai puternic. Faptul că dulciurile şi jucăriile sunt principalele cadouri care vor fi cumpărate arată că cei mici sunt, de departe, marii beneficiari ai darurilor de Moş Nicolae. În Occident, de pildă, cadourile sunt simbolice”, a declarat şi Mihai Copăceanu, psiholog, arătând că românul obişnuieşte să arunce cu banii pe multe lucruri inutile cu prilejul sărbătorilor care marchează luna decembrie.

Pe lângă dulciuri şi jucării, în topul cadourilor ce au fost achiziţionate de Sfântul Nicolae mai sunt prezente fructele, cosmeticele sau hainele. Bijuterii şi genţi vor oferi 36% din români, în timp ce 10,3% afirmă că intenţionează să le dea bani celor dragi. Electronice vor primi 9,2% din români, iar gadgeturi vor primi aproximativ 7% din ei, potrivit studiului citat.

Românii nu apreciază cadourile pe care le primesc

În 2015, unul din patru români a primit un cadou care nu i-a plăcut şi pe care nu l-a apreciat, tendinţă care s-a observat şi la nivel internaţional. Concret, nu mai puţin de 3,7 miliarde de euro au fost cheltuiţi pe cadouri neapreciate, arată o cercetare făcută de ING pe un eşantion de 13.500 de persoane din 14 ţări din Europa, America de Nord şi Australia.

Banii au fost aruncaţi pe 81 de milioane de cadouri nedorite, fiecare cu o valoare medie de aproximativ 45 de euro. La nivel european, românii (cu 27%) se află pe locul trei în topul celor ce nu au apreciat cadourile primite, pe locul întâi fiind Marea Britanie (29%), urmată îndeaproape de Italia (28%).

 „Deşi tot mai mulţi planifică în avans şi economisesc special pentru Crăciun, există încă persoane ce se îndatorează de dragul familiei şi al prietenilor care, un an mai târziu, nici nu îşi mai amintesc ce cadouri au primit. Consumatorii ar trebui să se gândească la efectele pe termen lung ale cheltuielilor, înainte de a ceda presiunii şi a achiziţiona cadouri scumpe, care s-ar putea să rămână nefolosite”, a subliniat Ian Bright, economist.

Sărbătorile, motiv de depresie în ultimii ani

În ultimii ani, efortul financiar din perioada sărbătorilor de iarnă, dependenţa de cumpărături şi teama de singurătate au devenit motive pentru care românii sunt stresaţi şi chiar depresivi în luna decembrie, atrage atenţia şi Dana Ţupa, profesor de yoga.

„Tot aud vorbindu-se de tradiţiile de Sărbători, însă mulţi omit că o tradiţie poate fi schimbată în timp, prin repetiţie, cu o altă tradiţie. Ceea ce era tradiţie acum 15-20 de ani – aşezarea la masă cu cei dragi, jocurile de iarnă, omul de zăpadă, pomul de Crăciun, îmbrăţisările, scrisorile – acum este înlocuită cu alte tradiţii, precum cadourile cât mai scumpe şi mai opulente, goana nebună după mâncare de Crăciun şi de Revelion şi de nevoia obsesiv-compulsivă pentru comunicarea la distanţă şi pentru socializarea virtuală”, spune specialista.