Românii, mai puţini şi mai bătrâni

Românii, mai puţini şi mai bătrâni

România este marcată de un regres demografic

Suntem tot mai puţini şi mai bătrâni. România scade, în fiecare zi, cu peste 265 de persoane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu anul trecut. Sociologii spun că de vină pentru această situaţie este factorul economic.

Ştiri pe aceeaşi temă

România a pierdut, în primele 6 luni ale acestuia an, nu mai puţin de 48.000 de locuitori, din cauze demografice, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Adică populaţia echivalentă a unui oraş precum Roman, Slobozia, Turda, Mediaş sau Alexandria.

Declinul s-a atenuat în iunie, când s-au pierdut 4.242 locuitori, cu 11,8% mai puţini decât în a şasea lună a anului trecut, ca urmare a scăderii mortalităţii.
Spre comparaţie, în iunie 2016, sporul natural negativ a fost de 4.809 persoane.
În iunie 2017 s-au născut 15.504 copii, cu 538 (3,4%) mai puţini comparativ cu iunie 2016, şi au decedat 19.746 persoane, în scădere cu 1.105 (5,3%).

Cumulat, în primele şase luni din acest an s-au născut 87.173 copii, în scădere cu 8,1% (7.711) faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi au decedat 135.279 persoane, în urcare cu 2,8%, astfel că sporul natural negativ a fost de 48.106 persoane, în creştere cu 31,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

În acelaşi timp, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2016, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), potrivit INS.

Cea mai mare rată a mortalităţii infantile din UE

Sunt însă şi veşti mai optimiste. Mortalitatea infantilă din România a scăzut în iunie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate 113 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 132 în iunie 2016.
Este a cincea lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în ianuarie.

În primele şase luni din 2017, în România au murit 717 copii cu vârsta sub un an, faţă de 745 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015.
Potrivit ultimelor statistici oficiale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu o rată de 7,6 decese / 1.000 născuţi-vii în 2016, faţă de o medie de 3,6 decese / 1.000 născuţi-vii la nivelul UE.

Factorul economic, responsabil pentru declinul demografic

Sociologii afirmă că factorul economic are în rol determinant în declinul demografic, care loveşte mai ales în familiile din clasa de mijloc.

”Sigur că factorul economic este principalul responsabil pentru această situaţie. Depopularea se face, în primul rând, prin imigrare, care are cauze economice. Ceea ce inhibă natalitatea este incertitudinea zilei de mâine. Nu în sensul brut, adică oamenii nu ştiu dacă au ce mânca mâine, ci faptul că nu ştiu în ce măsură copiii lor ar putea fi crescuţi, educaţi pe termen mediu şi lung. Asta determină prudenţă la întemeierea unei familii. Apariţia unui copil penalizează nivelul de trai al unei familii. În momentul în care apare un copil, cresc cheltuilelile în familie şi, implicit, scade veniturile pe membru de familie. Penalizarea acţionează puţin asupra familiilor sărace. În aceste familii, dacă mai apare o gură în plus, tot sărace rămân. Nu afectează nici familiile bogate. Apre o penalizare cu adevărat împortantă în familiile din clasa de mijloc, care sunt cele mai importante în societate”, a explicat, pentru ”Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Ce e de făcut?

Specialistul nu crede că situaţia se va remedia prea curând, deoarece structura pe vârste a populaţiei este grav afectată.

”Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât nu sunt şanse ca situaţia să se îmbunătăţească curând. Structura pe vârste a populaţiei este grav afectată. Populaţia care acum este la vârsta fertilităţii maxime este foarte mică. Populaţia îmbătrâneşte, cu consecinţele de rigoare – mai ales asupa sistemului de pensii. Raportul dintre numărul pensionarilor şi al persoanelor active este tot mai dezechilibrat”, spune sociologul.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să adopte urgent o politică pronatalistă, cu obiective pe termen mediu şi lung.

”Statul ar trebui să adopte o politică pronatalistă, nu măsuri pronataliste. Până acum s-au adoptat nişte măsuri din când în când. O politică este un ansamblu coerent de măsuri, care vizează nişte obiective pe termen mediu şi lung. La noi nu putem vorbi de aşa ceva. Chiar dacă s-a mai mărit alocaţia pentru creşterea copilului”, a mai spus Mircea Kivu.

citeste totul despre: