Responsabilitatea eliberării medicamentelor scumpe, transferată înapoi medicilor curanţi

Pacienţii care suferă de cancer, boli autoimune sau boli rare vor obţine mai uşor acces la medicamente compensate şi gratuite din 1 martie, când întreaga responsabilitate a prescrierii cade pe umerii medicului curant şi nu pe cei ai comisiilor de specialitate, ce urmează să fie desfiinţate.

Românii care suferă de boli grave şi care vor avea nevoie de medicamente compensate sau gratuite de ultimă generaţie, vor avea acces mai rapid la ele începând cu 1 martie. Şi asta fără dosar medical sau liste de aşteptare. Decizia va sta de acum înainte în pixul medicului specialist, cel care va purta întreaga responsabilitate a prescrierii.

Modificarea aparţine Guvernului care a decis eliminarea comsiilor de specialitate de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi de la nivelul caselor judeţene de sănătate care se întruneau lunar sau chiar mai rar pentru a verifica dosarele primite de la bolnavi.

S-a eliminat, aşadar, o verigă intermediară administrativă, dar sunt şanse să se facă şi abuzuri în condiţiile în care noul mecanism nu va fi bine pus în practică, atrag atenţia specialiştii. „Este vorba de o fluidizare astfel încât medicamentele să ajungă mai repede la bolnavi. Practic, pacientul nu va mai sta să aştepte două, trei sau şase luni de la diagnostic pentru a beneficia de tratament. Medicul curant ştie, poate şi va avea responsabilitatea prescrierii tratamentului”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

Câte comisii vor fi desfiinţate

Concret, prin decizia luată de Guvern, pentru 106 medicamente, majoritatea destinate unor afecţiuni precum cancerul, reumatismul, Parkinson sau hepatită B şi C, prescrierea se va face de către medicul specialist, potrivit criteriilor de eligibilitate prevăzute de protocoalele terapeutice. În consecinţă, 14 comisii de la nivelul CNAS şi alte opt comisii locale nu vor mai funcţiona începând cu luna martie. Chiar dacă salută decizia Guvernului, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor de Pacienţi cu Afecţiuni Cronice (CNAS), spune că va fi nevoie de o monitorizare atentă.

„E un lucru bun pentru marea majoritate a pacienţilor. În prezent, de la diagnostic şi până la intrarea în tratament trec luni bune. Însă autorităţile ar trebui să facă nişte reglementări prin care să poată verifica dacă medicii au diagnosticat corect şi dacă pacienţii au intrat în tratament conform protocolului. Toată povara acestei decizii va fi acum pe umerii unui specialist. Va fi nevoie de un sistem prin care să nu existe abuzuri, adică să se dea reţete false ori să fie situaţii în care pacienţi morţi să beneficieze de medicamente în locul altora”, a precizat Gănescu.

Intenţia exista, dar trebuia făcut un program-pilot

Însă oficialii din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au explicat, pentru „Adevărul”, că intenţia de a elimina comisiile de specialitate exista de cel puţin jumătate de an, tocmai pentru a veni în sprijinul bolnavilor. Concret, medicii prescriptori vor bifa, într-o extensie a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), numită asistent electronic, datele pacientului şi rezultatele analizelor acestuia şi vor bifa dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru ca bolnavul respectiv să beneficieze sau nu tratament.

„Iniţial trebuia făcut un program pilot, pe o anumită regiune, să vedem cum funcţionează, abia apoi urma să-l extindem. Va accelera toată procedura, iar pentru medicii care nu respectă protocolul vor exista şi sancţiuni. Dacă pacientul nu se încadrează din punct de vedere al analizelor, este fals în declaraţii”, au precizat oficialii CNAS, arătând că o estimare a impactului bugetar va putea fi făcută la şase luni după intrarea în vigoare a măsurii.

3,1 miliarde de lei pe medicamente scumpe

Potrivit acestora, peste 200.000 de pacienţi au beneficiat în perioada decembrie 2015 - noiembrie 2016 de medicamente care sunt aprobate prin comisiile de specialitate, costurile depăşind 3,1 miliarde de lei. De cealaltă parte, profesorul Doina Dimulescu, medic cardiolog şi managerul Spitalului Elias din Capitală, e sceptică şi spune că, din punctul său de vedere, nu vor putea fi acoperite costurile, fiind convinsă că numărul pacienţilor care vor intra în tratament va creşte.

„Înseamnă să dai tratament la toată lumea care are prescripţie, ceea ce ar fi extraordinar, în condiţiile în care pentru boli rare sau cancere chiar şi cei înstăriţi nu îşi pot permite noile molecule. Mă tem, totuşi, că nu va fi chiar aşa, şi că se va merge pe principiul primul venit primul servit. Oricum, e foarte probabil să existe şi abuzuri, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla şi care vor fi efectele reale ale măsurii”, a conchis profesorul Dimulescu.