Raportul european privind consumul de droguri. Canabisul, favoritul tinerilor; heroina, opioidul cel mai consumat

România se numără printre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Chiar dacă în anii trecuţi s-a înregistrat o creştere semnificatică a consumului de canabis, ţara noastră ocupă în continuarea pe locul 28 din 30. Specialiştii atrag atenţia auspra faptului că cel mai consumat drog în rândul tinerilor rămâne canabisul.

„România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Deşi pentru consumul de caabis cu ocazia ultimului studiu realizat în 2013, în populaţia generală (15-64 ani), s-a înregistrat cea mai semnificativă creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 28 din 30 de state raportoare)”, potrivit unui comunicat emis marţi de Agenţia pentru droguri a Uniunii Europene (EMCDDA).

Canabisul rămâne cel mai consumat drog

De altfel, cele mai recente studii realizate de specilişti arată că atât în populaţia şcolară, cât şi în cea generală, în România, la fel ca şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. 

„Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare (2003-2014), canabisul este pe acelaşi loc cu heroina în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri”, se arată în documentul citat. 

Specialiştii mai arată că, în ceea ce priveşte piaţa drogurilor, s-a contatat o creştere a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal creşte în fiecare an. 

EMCDDA mai precizează că substanţele noi psihoactive (SNP), deşi au apărut pe piaţa drogurilor din România în 2009, acestea au cunoscut o perioadă de consum maxim în 2010.

Au scăzut ratele de îmbolnăvire cu HIV din consumului de droguri injectabile

„În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, pe baza datelor furnizate din monitorizarea altor indicatori (urgenţe medicale datorate consumului de droguri, admiterea la tratament), în anul 2013 se înregistrează o scădere a interesului pentru consumul acestor substanţe. În anul 2014, se observă, însă, uşoare creşteri ale acestui tip de consum, vizibile atât în cererea la tratament pentru consum de droguri, cât şi în numărul urgenţelor medicale”, spun specialiştii.

Cu privire la riscurile asociate consumului de droguri injectabile, în special a infecţiei cu HIV, în Raportul european se precizează că: „În Grecia şi România, ţări în care au existat anterior focare locale, ratele de noi îmbolnăviri raportate au scăzut din 2012”.

A crescut numărul deceselor din cauza supradozei

Specialiştii EMCDDA îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea numărului de decese prin supradoză în unele ţări, precum şi faţă de ameninţările reprezentate de pieţele de droguri de pe internet. 

„Această nouă analiză subliniază necesitatea includerii în agenda politică europeană în materie de droguri a unui set mai amplu şi mai complex de tematici politice decât în trecut”, se afirmă în raport. 

„Europa se confruntă cu o problemă tot mai mare legată de droguri. Substanţele psihoactive noi, drogurile stimulante, heroina şi alte opioide continuă să înregistreze niveluri ridicate ale cererii şi ofertei, cu efecte majore asupra sănătăţii publice. De aceea, Raportul european privind drogurile 2016 reprezintă o completare importantă a bazei noastre de dovezi cu privire la problema drogurilor şi un instrument util pentru factorii de decizie europeni în elaborarea politicilor şi a măsurilor de combatere a acestei probleme. Pornind de la aceste cunoştinţe, vom continua să facem apel la statele membre ale Uniunii Europene, la ţările terţe, la companiile de internet şi la societatea civilă, solicitându-le să-şi intensifice cooperarea pentru a combate această provocare globală”, a precizat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie.

Se estimează că, în 2014, în Europa, s-au înregistrat cel puţin 6.800 cazuri de deces prin supradoză, asociate, în principal, consumului de heroină şi alte opioide, ceea ce reprezintă o uşoară creştere faţă de anul precedent, arată specialiştii EMCDDA

„Revenirea” drogului ecstay: 2,1 milioane de tineri recunosc că au consumat acest drog

În raportul citat confirmă revenirea MDMA-ului (comercializat adesea sub denumirea de „ecstasy”) ca drog stimulant preferat de tinerii europeni, menţionând „dovezi concrete că MDMA-ul devine tot mai popular, atât în rândul consumatorilor ”vechi” de droguri stimulante, cât şi în rândul noii generaţii de consumatori tineri”, 

„Aproximativ 2,1 milioane de adulţi tineri (între 15 şi 34 de ani) declară că au consumat MDMA în ultimul an (1,7% din această grupă de vârstă). Până nu demult, consumul de MDMA se afla în scădere – faţă de nivelurile de vârf atinse în prima jumătate a anilor 2000 –, dar datele din ultimul studiu indică creşterea consumului în Europa”, arată sprecialiştii. 

De asemenea, Agenţia pentru droguri a Uniunii Europene  arată că există semnale că MDMA-ul nu mai este un drog de nişă sau al unei subculturi,consumat în cluburi de dans, ci este consumat, în prezent, de o diversitate mai mare de tineri, în locuri tipice pentru viaţa de noapte, cum ar fi barurile şi petrecerile.  

„În completarea datelor oferite de aceste studii, o cercetare desfăşurată în 2015, în mai multe oraşe, a arătat că nivelul reziduurilor de MDMA din apele reziduale urbane era mai mare în anul de referinţă, comparativ cu 2011, în unele oraşe înregistrându-se creşteri foarte mari. Explicaţia poate fi legată de puritatea crescută a MDMA-ului şi/sau de creşterea disponibilităţii şi a consumului acestui drog”, spun specialiştii. 

Aceştia menţionează faptul că în Belgia, în 2013, şi în Ţările de Jos, în 2014, au fost desfiinţate laboratoare de producţie, pe scară largă, a MDMA-ului. În 2014, disponibilitatea produselor cu conţinut ridicat de MDMA a determinat emiterea de către EMCDDA şi Europol a unor alerte în domeniul sănătăţii publice. 

„În prezent, mai frecvent, sunt disponibile pe piaţă, produse sub formă de pudră, cristale şi comprimate, care conţin doze mari de MDMA, comprimatele fiind promovate uneori prin tehnici sofisticate şi precise de marketing”, arată specialiştii.

Aceasta este considerată o strategie deliberată a producătorilor de a îmbunătăţi reputaţia drogului, după o perioadă în care produsele de calitate slabă şi puritatea scăzută au determinat scăderea consumului. 

„Revigorarea MDMA-ului aduce cu ea necesitatea regândirii măsurilor actuale în domeniul prevenirii şi reducerii riscurilor pentru a ne adresa şi a veni în sprijinul unei noi populaţii de consumatori, care pot utiliza produse în doze mari, fără a înţelege, în întregime, riscurile implicate. În noul nostru raport sunt evidenţiate cazuri de intoxicaţii, şi chiar de decese asociate consumului acestui drog. Este un lucru deosebit de îngrijorător, deoarece MDMA-ul pătrunde, în prezent, în mai multe medii sociale şi este tot mai disponibil prin intermediul pieţelor online”, a declarat directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel.

Noile droguri: noi efecte nocive şi alerte de sănătate 

Riscurile asociate consumului drogurilor noi sunt monitorizate la nivel european prin sistemul de avertizare timpurie al Uniunii Europene privind noile substanţele psihoactive (NSP). Aceste riscuri variază, însă pot fi grave, mergând până la intoxicaţii acute sau chiar decese. 

Din 2014 şi până în prezent, EMCDDA a emis către statele membre 34 alerte în domeniul sănătăţii publice, asociate consumului de NSP.

Numărul, tipul şi disponibilitatea noilor substanţe psihoactive pe piaţa europeană continuă să crească, Agenţia pentru droguri a Uniunii Europene monitorizând în prezent peste 560 de astfel de substanţe. 

În 2015, au fost raportate, pentru prima dată, 98 substanţe noi (101 în 2014). Şi de această dată, lista substanţelor noi raportate a fost dominată de canabinoizii sintetici şi de catinonele sintetice. Împreună, aceste două categorii au reprezentat aproape 80% din cele 50.000 de capturi de NSP din 2014 şi peste 60% din cele 4 tone capturate . 

„Tinerii consumatori pot deveni, fără să vrea, cobai umani pentru substanţe ale căror riscuri potenţiale pentru sănătate sunt, în mare parte, necunoscute”, se afirmă în raport. 

Zeci de decese în Europa din cauza „drogurilor legale”

Canabinoizii sintetici, care se comercializează drept înlocuitori „legali” ai canabisului, pot fi extrem de toxici, după cum o dovedesc intoxicaţiile în masă care au fost raportate.

În februarie 2016, EMCDDA a emis o avertizare cu privire la MDMB-CHMICA, un canabinoid sintetic asociat cu 13 decese şi 23 intoxicaţii non-fatale în Europa, din 2014 şi până în prezent. 

Specialiştii precizează că aceste catinone sintetice se comercializează ca înlocuitori „legali” ai drogurilor stimulante, precum amfetamina, MDMA-ul şi cocaina. Din 2011, până în prezent, catinona sintetică alfa-PVP, un drog stimulant puternic, a fost asociată cu aproape 200 de intoxicaţii acute şi cu peste 100 de decese.

Creşterea numărului de decese prin supradoză: în centrul atenţiei, heroina şi alte opioide

„Se estimează că, în 2014, în Europa, s-au înregistrat cel puţin 6.800 cazuri de deces prin supradoză, asociate, în principal, consumului de heroină şi alte opioide, ceea ce reprezintă o uşoară creştere faţă de anul precedent”, arată specialiştii.

Aceştia precizează că în unele ţări în care problemele asociate consumului de opioide au continuat de-a lungul timpului (de exemplu Irlanda, Lituania, Suedia sau Regatul Unit), se manifestă îngrijorări tot mai mari cu privire la aceste decese.

Ei menţionează că motivele care ar fi determinat această creştere a numărului de supradoze fatale nu sunt clare, dar pot fi implicaţi mai mulţi factori, printre care: creşterea disponibilităţii heroinei, creşterea purităţii, îmbătrânirea cohortei de consumatori şi schimbarea modelelor de consum, inclusiv utilizarea opioidelor sintetice şi a medicamentelor. 

Cazurile de supradoză, cel mai des întâlnite la persoane de 35 – 50 de ani 

Cel mai frecvent se raportează cazuri de supradoză în rândul consumatorilor de opioide mai vârstnici (35-50 de ani), dar în unele ţări (de exemplu în Suedia) se înregistrează o creştere a numărului de decese prin supradoză şi în rândul tinerilor sub 25 de ani.

Deşi heroina rămâne opioidul cel mai frecvent consumat, se face abuz din ce în ce mai mult de opioide sintetice, spun specialiştii, care arată că se înregistrează o creştere a numărului de ţări care raportează opioidele sintetice ca drog principal consumat de persoanele admise la tratament.

„În rapoartele toxicologice se regăsesc frecvent şi opioidele sintetice utilizate în tratamentul de substituţie (de exemplu, metadona sau buprenorfina), aceste substanţe fiind asociate cu o pondere substanţială din numărul deceselor provocate de droguri în unele ţări (de exemplu Irlanda, Franţa, Finlanda sau Regatul Unit). Strategiile de prevenire a deturnării medicamentelor folosite în tratamentul de substituţie pentru opioide sunt în centrul atenţiei unei noi analize a EMCDDA (Perspective în materie de droguri/Perspectives on Drugs/PODs)”, arată specialiştii.

Heroina şi cocaină, principalele drorguri raportate în cazurile de urgenţă

De asemenea, raportul arată că, deşi heroina reprezintă drogul ilegal cel mai frecvent raportat în cazurile de urgenţă, în unele zone predomină cocaina, alte droguri stimulante şi canabisul. 

Conform documentului citat, se estimează că aproximativ 1,2 milioane de persoane au primit tratament pentru consumul de droguri ilegale în Uniunea Europeană în anul 2014 (1,5 milioane dacă se includ Norvegia şi Turcia). 

Aproximativ 644.000 consumatori de opioide au beneficiat de tratament de substituţie în Uniunea Europeană în 2014 (680 000 dacă se includ Norvegia şi Turcia).