RAPORT Sistemul de Sănătate a rămas în Evul Mediu

RAPORT Sistemul de Sănătate a rămas în Evul Mediu

Spitalele româneşti sunt într-o stare deplorabilă, arată un raport FOTO Adevărul

91% din spitalele româneşti se află în mediul urban deşi jumătate din populaţia României trăieşte la sate, iar 600 de localităţi nu au nici medici de familie, arată un raport recent făcut de INS.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prea puţine cabinete de medicină de familie, spitale şi policlinici concentrate doar în marile oraşe, pacienţi din mediul rural abandonaţi şi fără şanse de a avea acces la un sistem de îngrijiri echitabil. Pe scurt, aşa arată radiografia sistemului de sănătate românesc în 2016, conturată de Institutul Naţional de Statistică în raportul „Activitatea unităţilor sanitare în 2016”. Un tablou sumbru, susţin specialiştii, care afirmă că inechităţile din sistemul sanitar se adâncesc pe zi ce trece, în dauna bolnavilor din mediul rural. 
 
Spre exemplu, documentul elaborat de Institutul Naţional de Statistică arată că regiunea Bucureşti-Ilfov este deţinătoarea celor mai multe spitale, 102 la număr. La pol opus se situează Oltenia, cu doar 46 de unităţi sanitare. În ceea ce priveşte judeţele codaşe, printre acestea se numără Bistriţa Năsăud, Botoşani, Covasna, Ialomiţa, Tulcea, fiecare cu câte patru spitale, în timp ce giurgiuvenii au la dispoziţie doar trei unităţi sanitare pe raza întregului judeţ, evidenţiază raportul.
 
Numărul mare de pacienţi, care ajung în spitale cu boli din ce în ce mai complexe, a făcut ca numărul de paturi să ajungă la 132.2777 în 2016. În această privinţă, România nu se aliniază cu directiva europeană referitoare la reducerea treptată a numărului de paturi. Mai precis, sunt 6,7 paturi la mia de locuitori, gradul lor de ocupare fiind de 235 de zile pe an, se subliniază în raport. 
 
Românii de la sate, fără acces la medicii de familie
 
Dar, spre deosebire de anii trecuţi, reţeaua de medicină de familie pierde masiv din personal. În 2016 s-a remarcat o diminuare a cabinetelor, fiind cu 123 mai puţine decât în 2015. În continuare, însă, cele mai multe cabinete de familie există în Dâmboviţa, Giurgiu, Vrancea, Teleorman şi Ilfov, la colţ opus sunt Braşov şi Hunedoara. Situaţia se va agrava în următorii ani, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. 
 
„Cabinetele se închid pentru că nu sunt rentabile şi medicii aleg să îşi vândă afacerea şi să emigreze. Numărul cabinetelor este în scădere şi situaţia se va înrătutăţi. De vină e faptul că nu ne putem face meseria aşa cum trebuie. Ne-am săturat să spunem pacientului că nu se pot face diverse investigaţii, că nu-l putem ajuta”, a declarat medicul de familie. Consecinţele depopulării cabinetelor de medicină de familie se vor vedea în primul rând în mediul rural, unde funcţionează 40% din aceste instituţii medicale şi unde există doar 9% din spitalele ţării, restul de 91% fiind concentrate în mediul urban. 
 
„În prezent, suntem singura reţea la care au acces toţi românii. Sunt 600 de localităţi fără medic de familie, ceea ce este îngrijorător. Dar reţeaua din rural se deşertifică iar accesul oamenilor de la sate la servicii se diminuează de la an la an”, a mai spus medicul de familie, precizând că exodul medicilor şi-a pus amprenta şi asupra acestei specialităţi.
 
În ciuda faptului că peste 20.000 de doctori au părăsit sistemul sanitar începând cu anul 2008, în Sănătate activau în 2016 mai multe cadre decât în 2015. Mai precis, sistemul număra peste 57.000 de medici, peste 16.400 de stomatologi şi peste 17.000 de farmacişti.
 
Tendinţe
 
Totuşi, un aspect pozitiv remarcat de raport e modificarea timidă a piramidei serviciilor de sănătate acordate pacienţilor. Pentru prima dată, în anul 2016, accentul a fost pus pe internările de zi, aşa cum procedează şi restul ţărilor europene care au reuşit să reducă astfel din cheltuieli.
 
Tendinţa s-a remarcat şi printr-o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate faţă de anul 2015. Concret, în 2016 au existat în plus 422 de astfel de cabinete, subliniază raportul, conform căruia şi numărul de laboratoare medicale la nivel naţional a crescut cu 153, permiţând astfel un acces mai rapid la investigaţii medicale. Şi numărul spitalelor a fost mai mare în 2016. 
 
Confirmări
 
De altfel, un raport al Curţii de Conturi din această vară relevă că, în ciuda infrastructurii spitaliceşti vechi şi departe de standardele moderne, şefii de la Sănătate au preferat să stea cu banii în conturi în loc să-i investească în clădiri şi aparatură. De asemenea, aceştia au manifestat un minim interes pentru a utiliza fondurilor europene.
 
Concret, raportul sublinia faptul că, în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătăţii a păstrat, anual, în conturi o sumă de 180 milioane de lei. Cea mai mare sumă a fost păstrată în 2015, an la finalul căruia disponibilul în cont al MS ajunsese la 522 milioane lei. „Din această sumă neutilizată, s-a estimat că în cazul utilizării acesteia se puteau achiziţiona 72 aparate tip RMN”, arătau inspectorii Curţii de Conturi. 
citeste totul despre: