RAPORT Efectele politicilor antifumat: mai puţine îmbolnăviri la nivel global

Politicile anti-fumat s-au înăsprit la nivel global FOTO Adevărul

Politicile anti-fumat s-au înăsprit în ultimii 10 ani, arată cel mai recent raport făcut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Potrivit documentului, deşi fumatul este responsabil de şapte milioane de decese pe an, numărul îmbolnăvirilor a început să scadă odată ce statele din întreaga lume au început să adopte măsuri prin care să descurajeze acest viciu.

În prezent, 4,7 miliarde de persoane beneficiază de cel puţin o măsură de control antifumat, arată experţii în sănătate publică, adică de patru ori mai mult decât cele care erau vizate în 2007. În afară de pictograme care ocupă o suprafaţă tot mai mare din pachetele de ţigări, unele state au adoptat inclusiv interdicţia de a face reglamă la ţigarete şi amenajarea unor zone pentru non-fumători, arată raportul OMS privind epidemia mondială a tabagismului. 

„Progrese au fost făcute peste tot în lume, aşa cum arată acest raport, ce indică faptul că este posibil ca ţările lumii să învingă fumatul. Ţările pot să evite milioane de morţi în fiecare an, economisind în acelaşi timp miliarde de dolari în fiecare an pentru îngrijiri medicale”, spune Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Ce efecte au avut politicile anti-fumat în România

România se aliniază ţărilor europene care au adoptat politici antifumat, iar efectele se văd, potrivit medicilor. Conform acestora, numărul de internări în sistemul de sănătate publică a scăzut considerabil în ultimul an şi jumătate, la fel şi numărul infarctelor şi cel al pacienţilor care ajung în spital cu boli obstructive cronice şi astm. 

„E adevărat că se observă o reducere semnificativă a fumatului. Însă încă există părinţi care fumează în casă de faţă cu copiii, fumul răspândindu-se în încăpere. Legislaţia antifumat este una din explicaţiile faptului că a scăzut numărul de internări de astm la copii cu vârsta 0-6 ani în ultimele şase luni. De asemenea, oamenii au văzut că există o schimbare. Nu şi-au imaginat că poţi să stai într-un restaurant fără să fumezi, sau că poţi să ieşi afară din birou, chiar dacă e frig, doar pentru a fuma. Acum, că au avut această experienţă directă şi că au văzut beneficiile, nu au de ce să se poziţioneze împotriva acestei legi”, a explicat, pentru „Adevărul”, pneumologul Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional „Stop Fumat”. 

Cât tutun mai ard românii

În ciuda faptului că legislaţia antifumat a fost adoptată în aproape toate ţările Uniunii Europene, numărul fumătorilor nu a scăzut faţă de anul 2014. Aşa arată cel mai recent Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană. Concret, potrivit documentului rata fumătorilor a rămas constantă, de 26%, exact cât era şi în 2014.

Între timp, directiva europeană antitutun, transpusă în legislaţia românească începând cu luna mai, a început să producă efecte. Ce este mai grav, arată raportul european, este că procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârstă 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017.

„Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmplă şi la adolescenţii români. De asemenea, cifrele ne arată şi că există un procent important de fumători înrăiţi care nu au renunţat la acest viciu chiar dacă legea antifumat a intrat în vigoare. Se fumează mult în ţările în care industria tutunului face investiţii mari”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.