Azi, 26 iunie, este ziua internaţională antidrog şi câteva asociaţii nonguvernamentale vor organiza un eveniment în Bucureşti (Centrul Vechi, de la 14 la 20) prin care să amintească oamenilor că locul consumatorilor de droguri nu este la penitenciar. Pentru cei care mai apreciază informaţia ştiinţifică într-un domeniu atât de controversat (şi într-o lume post-adevăr), am adunat laolaltă câteva date. Astfel, în România, în anul 2015[i]:

  • A crescut cu 30% faţă de anul precedent numărul persoanelor cercetate pentru infracţiuni la regimul drogurilor (peste 6700 de persoane doar în 2015!). Dintre aceştia mai mult de 1000 au fost condamnaţi, cu 60% mai mult decât în 2014;
  • A crescut de 4 ori numărul minorilor condamnaţi pentru infracţiuni la regimul drogurilor;
  • 160 de persoane au fost condamnate doar pentru deţinere în vedere consumului propriu;
  • A crescut cu aproape 30% numărul persoanelor cercetate pentru infracţiuni la regimul drogurilor;
  • Am depăşit media europeană la consumul de droguri tari în rândul tinerilor de 15 ani.
 

Doar în 2015, 42 de oameni au ajuns în penitenciar doar pentru infracţiunea de deţinere în vederea consumului propriu!

„În ceea ce priveşte aplicarea pedepselor pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor, se constată că instanţele de judecată continuă să aplice cu precădere pedeapsa închisorii cu executare.” (Raportul naţional privind situaţia drogurilor, 2016)

Locul consumatorilor de droguri nu este în puşcărie!

  • În penitenciarele din România, peste 40% sunt recidivişti
  • Peste 55% dintre consumatorii de droguri intravenoase care au fost încarceraţi au afirmat că şi-au injectat droguri pe perioada detenţiei → Penitenciarele sunt incubatoare ale epidemiei de HIV, Hepatită C, tuberculoză şi facilitează contactul consumatorilor cu infracţionalitatea!
  • În prima săptămână după eliberarea din penitenciar, riscul de moarte (în principal prin supradoză) este de 40 de ori mai mare decât în populaţia generală. (OMS, 2010)
 

Dependenţa de droguri este o tulburare cronică a funcţionării creierului, cu recăderi multiple, tratabilă. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Locul dependenţilor de droguri nu este în puşcărie! Tratamentul este o opţiune mai eficientă pentru recuperare, mai ieftină şi mai umană decât încarcerarea!

  • Statul Român plăteşte 2400 de lei lunar pentru întreţinerea unei persoane în sistemul penitenciar (majoritatea acestor bani merge către salariile personalului şi cheltuielile administrative). Un tratament pentru dependenţa de droguri poate costa de până la 4 ori mai puţin!
 
  • Conform National Institute on Drug Abuse (2012), fiecare dolar investit în programe de tratament al dependenţei aduce o economie între 4 şi 7 USD în costuri legate de criminalitate şi costuri legale. Dacă se adaugă şi cheltuielile cu problemele de sănătate care sunt evitate prin tratamentul dependenţei, se ajunge la o reducere de până la 12 USD.
 

Decriminalizarea salvează vieţi! Ce propunem:

  1. Decriminalizarea deţinerii pentru consum propriu şi înlocuirea pedepsei cu închisoarea cu avertisment şi/sau amendă. În Bulgaria, de exemplu, pedeapsa pentru posesia în vederea consumului propriu se pedepseşte cu amendă de până la 1000 de Leva (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor).
  2. Introducerea fermă a tratamentului ca alternativă la încarcerare pentru consumatorii dependenţi ale căror infracţiuni fără violenţă au fost clar determinate de dependenţa de droguri conform evaluării unor specialişti
  3. Susţinerea de la bugetul de Stat a programelor de prevenire şi tratament ale consumului şi dependenţei de droguri
  4. Creşterea accesibilităţii tratamentului pentru toţi consumatorii încarceraţi. 
 

În urmă cu ceva timp, societatea românească a fost tentată cu o temă la care mulţi oameni au aderat instinctiv – căsătoria între homosexuali ne ameninţă fiinţa naţională. Consumatorii de droguri sunt (şi ei) victimele perfecte. Cine nu ar vrea să-i bage la închisoare şi să-i ţină acolo cât mai mult? Sau să-i scoată la muncă forţată? Sau să-i omoare, dacă tot nu le vine mintea la cap? Poate că e timpul să ne oprim din această psihoză auto-nimicitoare. Poate că e timpul să fim (un pic) mai raţionali.


[i] * cele mai recente date, publicate în Raportul Naţional privind situaţia drogurilor din România, ANA, 2016