Primul caz de hepatită acută, de provenienţă necunoscută, înregistrat în România la copii

FOTO SHUTTERSTOCK

Hepatita acută cu provenienţa necunoscută care afectează copiii a ajuns în România, în timp ce 169 de cazuri au fost raportate în 11 ţări. Dintre cazurile de hepatită acută, cel puţin un copil a murit şi 17 copii au avut nevoie de transplant hepatic, a informat OMS într-un comunicat de presă, relatează CNN.

„Nu este încă clar dacă a existat o creştere a cazurilor de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul aşteptat, dar nu sunt detectate”, a comunicat OMS. „În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în desfăşurare pentru agentul cauzal”. 

Afecţiunea clinică „ printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamaţia ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se observă în comunicat. Multe cazuri au manifestat simptome gastrointestinale, precum dureri abdominale, diaree şi vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum şi cu niveluri crescute de enzime hepatice sau alanină aminotransaminaze şi icter. 

Potrivit OMS, majoritatea cazurilor depistate nu au avut febră, iar viruşii obişnuiţi care cauzează hepatită virală acută, precum virusurile hepatitei A,B,C,D şi E, nu au fost găsiţi în niciunul dintre aceste cazuri. 

Până la data de 21 aprilie 2022, au fost înregistrate circa 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi o ţară din Regiunea OMS a Americilor. Au fost înregistrate cazuri în Regatul Unit - 114, Spania –13 , Israel - 12, Statele Unite ale Americii - 9, Danemarca - 6, Irlanda - < 5, Ţările de Jos - 4, Italia –4 , Norvegia –2 , Franţa -2 , România -1  şi Belgia-1, conform CNN.

Hepatita este o inflamaţie a ficatului, care filtrează sângele şi ajută la respingerea infecţiilor. Când ficatul este inflamat, funcţia acestuia poate fi alterată. 

Hepatita este de cele mai multe ori provocată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la o persoană la o altă persoană, care poate produce o serie de boli uşoare, dar şi severe. 

OMS a afirmat că investigaţia asupra producerii trebuie să se concentreze pe factori precum: „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulaţiei adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potenţiala apariţie a unui nou adenovirus, precum şi o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.