Populaţia României s-a redus cu 43.000 de persoane în prima jumătate a anului. Cum poate fi oprit declinul demografic

Populaţia României a scăzut, în primele şase luni din acest an, cu 43.097 de locuitori din cauza declinului demografic, ceea ce corespunde unei scăderi medii a populaţiei cu 237 de persoane pe zi.

În luna iunie, diferenţa dintre numărul de decese şi numărul de naşteri a fost de 5.582, reprezentând spor natural negativ. În luna iunie s-au născut 15.230 copii, cu 738 mai mulţi comparativ cu iunie 2015, şi au decedat 20.812 persoane, în scădere cu 199 faţă de nivelul din a şasea lună a anului trecut.

Mortalitatea infantilă din România a crescut uşor în iunie 2016, când au decedat 127 de copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 124 de decese în a şasea lună din 2015.

Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană. Datele oficiale mai arată că, în luna iunie 2016, s-au înregistrat 13.625 căsătorii şi 2.452 divorţuri. Comparativ cu a şasea lună din 2015, numărul de căsătorii a crescut cu 8,9%, iar cel al divorţurilor  a scăzut cu 9,8%.

Ce spun specialiştii

Sociologii atrag atenţia că politicile demografice neinspirate ne-au adus în această situaţie. Fără un nivel de trai decent, tinerii vor ezita să aducă pe lume copii. Mai mult, aceştia vor îngroşa rândurile celor care părăsesc ţara pentru un trai mai bun, ajungându-se la o veritabilă depopulare a României.

În luna mai a acestui an s-au născut 14.492 copii, cu 1.135 mai puţini comparativ cu mai 2015, şi au decedat 21.011 persoane, număr în creştere cu  361  faţă de nivelul din aceeaşi lună a anului trecut. Potrivit INS, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă  a României a fost de 19,87 milioane de locuitori.

Cariera, înaintea familiei

Cifrele sumbre prezentate de Institutul Naţional de Statistică nu i-au luat prin surprindere pe specialişti. Spre exemplu, sociologul Mircea Kivu susţine că declinul demografic are la bază două explicaţii.

„Ne confruntăm cu scăderea fertilităţii, se nasc mai puţini copii, asta şi pentru că femeile preferă să se implice mai mult în profesia lor şi pun accent pe carieră. Chiar dacă legea te protejează, atunci când lipseşti doi ani de la locul de muncă e clar că nu revii cu aceeaşi viteză. Astfel că amână foarte mult momentul şi, de regulă, dacă primul copil apare târziu, renunţă să-l mai facă şi pe al doilea“, a arătat specialistul.

Cum trebuie încurajaţi tinerii să devină părinţi

Instabilitatea economică de la noi din ţară este un alt motiv pentru care tot mai puţini tineri sub 30 de ani aleg să devină părinţi. „Vorbim inclusiv de precaritatea serviciilor şi cea a prestaţiilor sociale“, a completat Kivu, precizând că aceştia pot fi stimulaţi să devină părinţi doar dacă nivelul de trai va fi îmbunătăţit. Însă tocmai faptul că nu le pot asigura copiilor toate cele necesare îi împinge pe tineri să aleagă calea străinătăţii, completează specialistul. „Este nevoie de o politici demografice coerente, care să se axeze pe bani cheltuiţi inteligent. Efectele s-ar vedea în 10, 20 de ani“, spune Kivu.

„Trebuie sprijinită generaţia tânără - să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Dacă în următorii ani nu vom ajunge la trei copii de cuplu vom asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari“, a declarat şi profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arătând că pierderile sunt mai mari decât câştigurile.

Alfred Bulai: „În realitate, nu ştim câţi suntem“

Sociologul Alfred Bulai pune la îndoială datele INS, susţinând că este foarte posibil ca în România să nu mai fie 19,8 milioane de cetăţeni, aşa cum se arată în statisticile oficiale. „În realitate, nu ştim exact câţi suntem. Nu avem cifre concrete, sunt tineri care au decis să plece, au rămas acolo, au făcut copii în străinătate. Sistematic, după anii 2000, a scăzut populaţia. Problemele demografice sunt grave în timp, mai ales dacă nu există forţă de muncă“, a subliniat Bulai.  Acelaşi lucru îl susţine şi Kivu. „Problema nu e că suntem mai puţini, ci că populaţia e din ce în ce mai îmbătrânită. «Decreţeii» îngroaşă rândurile de pensionari, iar dacă acum avem un salariat la un pensionar, în viitor vom avea doi pensionari la un salariat“, a conchis sociologul.

Vestul, mai depopulat decât Estul

La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,4% din populaţia totală a regiunii.