Peste 52.000 de români, angajaţi temporar în 2013. Sindicatele avertizează împotriva abuzurilor

Peste 52.000 de români au fost angajaţi în regim de muncă temporară anul trecut, cele mai multe contracte fiind pe durată mai mare de trei luni. Sindicatele au avertizat că este vorba despre „contracte fragile” şi multe abuzuri din partea angajatorilor.

Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

Potrivit ARAMT, peste 62% din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29% între o lună şi trei luni, iar 9% au fost pe o durată mai mică de o lună. Conform sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34%) şi serviciile (35%).

Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – 2%, iar alte domenii - 24 %.

Preşedintele ARAMT, Sorina Donisa, a declarat că angajaţii temporari pot să câştige competenţe noi, pot fi activi în mai multe organizaţii şi, cel mai important, sunt activi pe piaţa muncii. Ea susţine că atunci când una dintre companii va avea o poziţie permanentă se va îndrepta către cineva care a lucrat deja acolo.

Preşedintele ARAMT a mai spus că peste 60% dintre angajaţii temporari sunt tineri care au până în 31 de ani.

„Este o dovadă că munca temporară este o soluţie pentru reducerea şomajului atât în rândul tinerilor, şi nu doar pe termen scurt, ci pe o perioadă medie. Avem un procent de peste 40% din misiuni care se prelungesc, oferind contracte mai mari de 12 luni. Cel mai important beneficiu pentru firme este faptul că au acces rapid la forţă de muncă specializată, calificată. În momentul în care o companie are o nevoie urgentă, apelează la un agent de muncă temporară pentru că ei au deja candidaţii în bazele lor de date”, a explicat Donisa.

Aceasta a mai precizat că majoritatea companiilor care utilizează forţă de muncă temporară sunt multinaţionale, cu peste 500 de angajaţi.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a atras însă atenţia că aceste contracte sunt „fragile” şi că unii angajatori încep să transfere din activitatea permanentă către astfel de angajaţi, fapt ce face ca oamenii calificaţi să prefere să plece la muncă în străinătate.

„Munca prin agent de muncă temporară este un subiect departe de a fi rezolvat în România. Mă refer atât la cadrul legisltiv, cât şi la cel instituţional. Din păcate, astăzi, munca prin agent de muncă temporară se foloseşte ca un element de competitivitate pentru anumite companii. În loc să ne concentrăm pe probleme reale ale competitivităţii economiei naţionale, cum ar fi un cadru legislativ predictibil, o birocraţie redusă, o infrastructură de bună calitate, sisteme operaţionale, azi încercăm să suprevieţuim în competiţia globalizării economiei mondiale, punând presiune constantă asupra lucrătorilor şi fragilizându-le locurile de muncă şi tipurile de contracte pe care le au. Acest concept poate să producă beneficii pentru piaţa muncii din România, dar trebuie să sufere mai multe transformări”, a mai spus liderul sindical.

Dumitru Costin a precizat că aceste contracte ar putea reprezenta o valoare adăugată pentru mediul economic din România, însă cadrul economic şi legislativ este departe de a răspunde cerinţelor cuprinse în Directiva europeană în domeniu.

„Sunt contracte fragile, iar principalii beneficiari sunt tinerii. Aş vrea să întreb orice tânăr din această ţară cum se simte dacă până la 30 de ani, în piaţa muncii, a operat printr-o succesiune de contracte de muncă prin agent de muncă temporară, care nu sunt eligibile la bancă, care nu oferă nicio perspectivă, niciun plan de carieră, nicio viziune privitoare la traseul profesional pe care acel tânăr îl poate urma pe tot parcursul vieţii”, a mai spus Costin.

Preşedintele BNS a mai spus că sunt şi foarte multe abuzuri asupra celor care lucrează cu astfel de contracte, iar Inspecţia Muncii nu poate controla în timp real agenţii de muncă temporară şi pe beneficiarii lor.

Ministerul Muncii: Perioada de autorizare a agenţilor de muncă temporară ar putea fi majorată

Directorul Direcţiei Juridice, Legislaţia Muncii şi Contencios din Ministerul Muncii, Eduard Corjescu, a declarat marţi, în cadrul aceleaţi conferinţe, că în cadrul instituţiei se lucrează la un proiect de modificare a legislaţiei ce reglementează munca temporară.

Corjescu a precizat că faţă de 2011, când a intrat în vigoare noul Cod al Muncii, numărul de contracte temporare de muncă a crescut cu peste 40 la sută.

„Se poate aprecia că situaţiile în care sunt folosite contractele temporare răspund dinamicii pieţei muncii. După trei ani, doar o parte dintre măsuri şi-au atins scopul, altele au avut efect negativ”, a mai declarat reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

În acest context, Eduard Corjescu a arătat că ministerul se pregăteşte să repare anumite prevederi care nu au dat rezultatele aşteptate, precizând că se are în vedere prelungirea perioadei pentru care se eliberează autorizaţiile pentru agenţii de muncă temporară, de la doi la patru ani.

De asemenea, se doreşte introducerea unor măsuri tranzitorii de la expirarea unei autorizaţii până la obţinerea uneia noi, dar şi a unor sancţiuni mai puţin dure pentru agenţii de muncă temporară, care, în prezent, îşi pierd autorizaţia de funcţionare pentru orice abatere constatată sau avertisment primit.