Pactul pentru Sănătate, lansat marţi. Măsurile prin care organizaţiile speră să îmbunătăţească starea sistemului sanitar

Alocarea unui procent de 5% din PIB pentru sistemul sanitar şi înfiinţarea unui consiliu naţional pentru politici de sănătate sunt doar două din cele zece măsuri prevăzute de Pactul pentru Sănătate, document lansat marţi, prin care se doreşte resuscitarea sistemului.

Strategia proupusă de Alianţa pentru Sănătate urmează să fie trimisă tuturor partidelor politice şi Preşedinţiei.

„Este singura metodă prin care vom putea avea o politică coerentă şi care să nu se mai modifice la schimbarea ministrului. Media de alocare din PIB pentru sănătate este de peste 10% în alte state ale Uniunii Europene”, a ţinut să precizeze Cristian Hotoboc, preşedintele Alianţei pentru Sănătate.

Concret, planul este gândit pentru o perioadă de zece ani şi el prevede, printre altele, dezvoltarea asigurărilor private suplimentare de sănătate, menţinerea cadrelor medicale în ţară şi motivarea lor printr-o salarizare corespunzătoare dar şi prin condiţii mai bune în spitale. Acest lucru ar fi posibil pe baza unui plan naţional de retenţie a cadrelor medicale în România, subliniază Hotoboc.

„Sistemul de sănătate nu acoperă nevoile pacienţilor, vrem ca politicienii să respecte acest pact, indiferent de partidul aflat la guvernare. În prezent, nu se mai face deosebire între furnizorul public şi cel privat. Pacientul nu trebuie să mai fie supus pieţei dure”, a explicat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Reducerea plăţilor informale, unul din obiective

Barbu a precizat că alte măsuri prevăzute în document sunt creşterea încrederii pacienţilor în sistemul de sănătate, prin reducerea plăţilor informale, măsurarea gradului de satisfacţie al pacienţilor privind sistemul medical şi rezolvarea neregulilor depistate de aceştia.

„Cu un astfel de pact vom avea o şansă suplimentară de a renunţa la frecuşuri inutile. Dacă vom fi parteneri, important este ca pacienţii să fie mulţumiţi. Vom avea o voce mai sonoră şi, împreună cu pacienţii, vom reuşi să mişcăm lucrurile”, a conchis medicul de familie Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Pe aceeaşi temă:

Banca Mondială: cirozele au crescut cu 80% în ultimii 20 de ani. Acestea sunt urmate de bolile de inimă şi diabet

Bărbaţii din Estul Europei şi Asia centrală mor mai repede decât femeile, arată cel mai recent raport al Băncii Mondiale. Acelaşi document relevă că bolile de inimă, ciroza şi diabetul sunt din tot mai frecvente în ultimele două decenii. Printre cauze se numără consumul excesiv de alcool, dietele nesănătoase şi fumatul.

RAPORT Radiografia sistemelor sanitare din Europa. România, la coada clasamentului

Un raport recent al Comisiei Europene arată că Grecia are 6,2 medici la mia de locuitori, fiind cea mai bine plasată ţară din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, România şi Slovacia se numără printre ţările codaşe, cu doar 2,5 medici la mia de locuitori, în urma lor fiind Polonia.