RAPORT ONU Mortalitatea infantilă la nivel mondial s-a înjumătăţit din 1990
018.000 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi, arată cel mai recent raport realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Banca Mondială (BM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF. Cu toate acestea, mortalitatea infantilă la nivel mondial a scăzut aproape la jumătate din 1990, susţin specialiştii.
Astfel, între 1990 şi 2012, numărul deceselor infantile a scăzut în lume de la 12,6 milioane la 6,6 milioane, o reducere cu 47,8%. Această tendinţă arată „progrese substanţiale” către o reducere cu două treimi a mortalităţii infantile până în 2015, unul din cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) stabilite de comunitatea internaţională în 2000.
Totuşi, adaugă specialiştii, nu este suficient pentru a atinge acest prag „la timp”, în principal din cauza menţinerii acestui flagel în Africa subsahariană şi în Oceania, după cum au estimat cele patru instituţii internaţionale. Conform cifrelor din raport, în total, 6,6 milioane de copii au murit în 2012 înainte de a împlini vârsta de cinci ani, în principal din cauza bolilor ce puteau fi prevenite sau tratate.
Pneumonia, principala cauză a mortalităţii infantile
Aşadar, principala cauză a mortalităţii infantile o reprezintă pneumonia (17% din cazuri), urmată de complicaţii la nou-născuţii prematuri (15%), a celor asociate naşterii (10%) şi diareei (9%). În general, 45% dintre decese înainte de vârsta de 5 ani sunt atribuite subnutriţiei, conform raportului.
Jumătate din decesele infantile la nivel mondial sunt concentrate în cinci ţări (India, Republica Democrată Congo, Nigeria, Pakistan şi China), două dintre ele (India şi Nigeria) reprezentând o treime din aceste decese.
Africa subsahariană rămâne una dintre regiunile în care se înregistrează cele mai puţine progrese în reducerea mortalităţii neonatale. Însă, atunci când vine vorba de rata mortalităţii infantile, România este una dintre ţările care înregistrează cele mai multe decese premature. Mai exact, statisticile europene şi topurile internaţionale ne plasează pe locul I în Europa la capitolul mortalitate infantilă.
Program de reabilitare destinat maternităţilor româneşti
Potrivit cifrelor, 9,79 din 1.000 de nou-născuţi mor în fiecare an în România, mai mult decât dublu faţă de media europeană, cauza principală fiind naşterile premature, potrivit datelor furnizate de „Salvaţi Copiii”, organizaţie care a dotat cu echipamente medicale mai multe maternităţi şi secţii de neonatologie din ţară. Cu toate acestea, treime din decese pot fi prevenite prin dezvoltarea programelor suport pentru mame şi copii, dar şi prin dotarea maternităţilor, secţiilor de nou-născuţi cu echipemente medicale performante.
Tocmai din acest motiv, aproape 56.000.000 de lei urmează să fie investiţi de Guvern în reabilitarea maternităţilor din cadrul a patru spitale din zona Moldovei. Mai exact, banii vor intra la bugetul următoarelor unităţi sanitare: Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, Spitalul Municipal Rădăuţi şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.
„În prezent există un program de reabilitare şi dotare a maternităţilor care este a Băncii Mondiale, în care sunt incluse 20 de maternităţi. Acest program de reabilitare şi dotare a maternităţilor prin Banca Mondială a fost realizat, o parte, anul trecut, iar o parte este încă în derulare. Sunt discuţii cu Banca Mondială pentru un nou împrumut şi pentru investiţii, în continuare, în ceea ce priveşte dotarea inclusivă a maternităţilor”, a declarat Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Malnutriţia, o problemă subevaluată în România
Pe de altă parte, o altă problemă identificată în România e legată de malnutriţie. Medicul Tudor Ciuhodaru spune că în zonele defavorizate economic sunt depistaţi copii distrofici, în condiţiile în care malnutriţia este subevaluată.
„Lipsa cunoştinţelor despre alimente condamnă aceşti copii la subdezvoltare şi sărăcie, pentru că în peste 90% din cazuri vorbim despre o dietă necorespunzătoare care ar putea fi corectată dacă ar exista măcar un minim de informaţie medicală uşor de dobândit, dacă educaţia pentru sănătate ar fi introdusă ca materie de studiu în instituţiile de învăţământ”, a declarat doctorul.