Obiceiurile alimentare ale românilor. Bănăţenii mănâncă cel mai sănătos

Fructele şi legumele, preferate de români la nivel declarativ FOTO Adevărul

Un studiu recent arată că şapte din zece români consideră că o viţă sănătoasă se întreţine şi cu fructe şi legume. Medicii susţin însă că veniturile influenţează direct alimentaţia cetăţenilor: familiile bogate mănâncă sănătos, iar săracii consumă alimente de proastă calitate.

Şapte din zece români consideră că un stil de viaţă sănătos vine la pachet cu un consum ridicat de legume şi fructe. Aşa arată un studiu recent derulat de GFK în care se subliniază că femeile sunt cele care optează pentru o alimentaţie sănătoasă. Concret, trei sferturi dintre femei consideră că este important consumul de fructe şi legume, în timp ce doar două treimi dintre bărbaţi împărtăşesc aceeaşi părere. Mai mult, 52% din femei consideră că alimentele proaspete, neprocesate, contribuie la starea de bine a organismului.

Medicii însă susţin că realitatea este cu totul alta şi că puţini români consumă, într-adevăr, legume şi fructe, mai ales în perioada de iarnă, când sunt nevoiţi să scoată bani grei din buzunar pentru a mânca sănătos. „Este vorba despre cultura nutriţională. Acum, românii preferă murăturile care, pe lângă faptul că sunt savuroase, sunt pline de sare ascunsă. Oamenii nu cumpără legume şi fructe, consideră că sunt prea scumpe”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.

Veniturile influenţează alimentaţia românilor

Rezultatele studiului GFK mai arată că locuitorii din Banat, Crişana şi Maramureş acordă mai multă atenţie alimentaţiei. Specialiştii sunt de acord cu afirmaţiilor celor intervievaţi, dar subliniază că diferenţele reale nu sunt date de regiuni, ci de nivelul economic. „Diferenţa între grupurile sociale din punct de vedere al alimentaţiei este foarte mare. Familiile bogate au o alimentaţie sănătoasă, ceilalţi mănâncă alimente procesate, nesănătoase. Discrepanţele sunt din ce în ce mai mari”, a completat Nicolae Hâncu.

Estenţa alimentaţiei este echilibrul

La rândul său, profesorul Viorel Şerban, fostul şef al Clincii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice de la Spitalul Judeţean din Timişoara, spune că esenţa alimentaţiei este echilibrul.

„Trebuie să conţină şi proteine şi glucide. Fructele şi legumele sunt indispensabile, dar cunosc atât tineri cât şi bătrâni care nu consumă astfel de alimente. O altă problemă e legată şi de calitatea lor, nu doar de preţ. Dacă un măr nu se strică în trei săptămâni, ar trebui deja să ne punem nişte semne de întrebare”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Şerban, adăugând că un rol esenţial îl are educaţie, mai ales în rândul copiilor.

„Alimentaţia tradiţională din România s-a cam dus pe apa sâmbetei. Nu se mai consumă fasole sau varză, de exemplu, cum se consuma înainte. Oamenii au împrumutat din obiceiurile occidentale, mănâncă multe alimente cu grăsimi, preferă fast food. Evident că impactul asupra sănătăţii este unul negativ”, a spus specialistul din Timişoara.

Dacă opt din zece bănăţeni definesc stilul de viaţă sănătos prin consumul de fructe şi legume, bucureştenii şi dobrogenii sunt la polul opus, nefiind fani declaraţi ai acestora.

Copiii preferă dulciurile şi nu legumele sau fructele

Medicii atrag atenţia că nici copiii nu sunt fani ai fructelor. „Cei mici nu prea mănâncă fructe, prin urmare ar fi normal ca ei să înveţe încă din şcoală ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă şi să nu mai aibă acces la ciocolată sau chipsuri. Problema este că dacă nu consumi legume şi fructe atunci când eşti copil, sunt slabe şanse să devii un fan al lor când ajung la 30 de ani. Dacă s-ar face educaţie în şcoală ar fi altceva”, a explicat profesorul Viorel Şerban.

În ceea ce priveşte sportul, medicul admite că orele de sport sunt extrem de importante în rândul copiilor. De altfel, şapte din 10 locuitori ai Capitalei apreciază exerciţiile fizice şi cred în aportul lor asupra sănătăţii, iar 6 din 10 chiar fac mişcare în mod regulat”, se mai arată în studiul GFK, care a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 15 ani, metoda folosită fiind cea a interviurilor faţă în faţă.

Odihna, mai apreciată de străini decât de români

Un studiu asemănător a fost realizat la nivel global, în 23 de ţări, rezultatele acestuia arătând că românii se aliniază tendinţelor globale în materie de stil de viaţă sănătos la capitolele sport (57% global, faţă de 58% local) şi alimentaţie sănătoasă (59% global, ca şi la nivel local). Diferenţe apar în ceea ce priveşte odihna, care este mai mult preţuită la nivel global (66% versus, 37% local).

Recomandare: Consumul mediu zilnic

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă un consum mediu zilnic de 400 grame de fructe şi legume de diferite culori deoarece conţin nutrienţi şi componente bioactive cu un rol esenţial în menţinerea sănătăţii. România se află pe ultimul loc la consumul de fructe, cu doar 7 kilograme de portocale, 5 kilograme de mere şi 2 kilograme de pere pe locuitor pe an, în vreme ce consumul mediu european de fructe este de 57 kilograme pe cap de locuitor.