MONARHIA DUPĂ 25 DE ANI. Duda, pionul care l-a „capturat“ pe Rege

MONARHIA DUPĂ 25 DE ANI. Duda, pionul care l-a „capturat“ pe Rege

Radu Duda (stânga) a jucat un rol determinant în apropierea Casei Regale de regimul Iliescu

Dintr-un simplu actor, Radu Duda a ajuns cel mai influent membru al Casei Regale. Acţiunile lui i-au lăsat pe Regele Mihai şi pe Principesa Margareta în plan secund, au făcut Monarhia mai vizibilă, dar au adus şi mari deservicii de imagine.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“ încheie seria de articole despre activitatea Casei Regale din ultimii 25 de ani cu un portret al Principelui Radu (54 de ani), cel mai activ şi mai influent membru al Casei Regale după retragerea din prim-plan a Regelui Mihai, odată cu înaintarea în vârstă.

În ultimii 15 ani, Principele Radu a contribuit decisiv la transformarea Casei Regale într-o instituţie mai energică şi mai prezentă în societate, dar a atras şi multe controverse care au ştirbit din imaginea monarhiei. În privinţa sa, părerile sunt împărţite chiar şi printre cei mai înflăcăraţi susţinători ai Casei Regale. „Am asistat personal la un dejun foarte restrâns şi pot să vă spun că Majestatea Sa Regele are faţă de el afecţiunea unui părinte. Eu nu i-am găsit în toţi ani ăştia niciun cusur Principelui Radu. Vorbeşte foarte frumos şi e foarte devotat Majestăţii Sale Regelui”, ne-a declarat istoricul Zoe Petre.

Neagu Djuvara, în schimb, crede că Radu Duda aduce deservicii Casei Regale: „Cel care împiedică revenirea monarhiei este Radu Duda. E o piedică practică fiindcă dânsul a preluat oarecum toată puterea din sânul familiei regale. El răspunde la tot. Nu poţi să-l atingi pe Rege decât trecând prin dânsul, nu poţi s-o vezi pe Margareta singură, trebuie să fie cu el. El este zidul care ne împiedică să avem contact cu Regele sau cu Margareta”.

Cum a ajuns Radu Duda dintr-un actor (foto dreapta) de pluton în postura celei mai influente persoane dintr-o instituţie-simbol pentru România este o poveste lungă şi cât se poate de interesantă. Şi Principele Radu, şi ceilalţi membri ai Casei Regale au refuzat să ne acorde declaraţii despre parcursul său şi al Monarhiei în ultimii 25 de ani. Am reconstituit această perioadă din mărturiile unor istorici, jurnalişti şi oameni politici care au interacţionat cu Familia Regală.

La momentul anului 1994, când a cunoscut-o pe Principesa Margareta într-un orfelinat din Bucureşti, Radu Duda, fiul unor medici din Iaşi, avea în spate o carieră de actor cvasianonim în teatru, film şi televiziune. Lucrurile aveau să se schimbe în mod radical după ce, pe 21 septembrie 1996, se căsătoreşte cu fiica cea mare a Regelui Mihai.

Principele Radu a fost mai activ pentru că are o uşurinţă în a mânui limba română pe care alţi membri ai Casei Regale n-au avut-o.

Adrian Cioroianu, istoric

„Duda a fost factorul de deschidere a uşilor“

Încet-încet, Duda dă semne că nu are de gând să rămână un simplu consort. Îl însoţeşte pe Regele Mihai în vizitele pe care acesta le face, începând cu 1997, în mai multe ţări europene pentru susţinerea integrării României în NATO şi în Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 1999 este înnobilat, numele său legal devenind Radu Hohenzollern Veringen Duda. Odată cu această ocazie renunţă definitiv la cariera de actor şi anunţă că se va dedica noii sale posturi.

Doi ani mai târziu, în 2001, Regele Mihai face o mutare surprinzătoare şi îndelung contestată: reconcilierea cu Ion Iliescu. Nu puţini au fost aceia care l-au identificat pe Radu Duda la originea acestei poziţionări care avea să aducă multe avantaje Casei Regale, inclusiv înlesnirea recuperării proprietăţilor revendicate de la statul român. De altfel, tatăl lui Duda fusese coleg de partid, în anii ’90, cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase. „Radu Duda a fost factorul de deschidere a uşilor pentru că nici Regele, nici Margareta nu cunoşteau pe nimeni aici. Omul activ, omul care avea legătură cu Năstase, cu ăia, cu ăia, era el şi, până la urmă, el le-a asigurat o mulţime de avantaje. Chiar el îmi povestea la un moment dat că Guvernul le plătea până şi întreţinerea la Palatul Elisabeta”, povesteşte jurnalistul Ion Cristoiu, directorul revistei „Historia”.

Neagu Djuvara adaugă: „Dacă judeci după efecte, efectele sunt acestea: de când a început Duda prin inteligenţa lui – că e un tip deştept! – să îl convingă şi pe Regele Mihai că numai prin prietenia cu Iliescu poate să recapete mai întâi Săvârşinul, pe urmă Peleşul şi alte despăgubiri... l-a cumpărat! Cumpărându-l pe Rege, l-a discreditat definitiv”.

Adrian Năstase, premierul României în perioada 2000-2004, confirmă implicarea lui Radu Duda în stabilirea legăturilor dintre Casa Regală şi putere: „El era soţul Principesei Margareta şi era cel care reprezenta Casa Regală în eforturile acestea politice. Am lucrat foarte bine cu el, este un om de cuvânt. Am fost invitat de mai multe ori la Palatul Elisabeta şi am luat dejunul împreună”.

Factorul activ în Casa Regală este Duda şi îl suspectez că foarte multe lucruri Regele nici nu le ştie, adică el vorbeşte în numele Regelui, în numele Casei Regale, după bunul plac. Cred că el e mai mult PSD-ist decât monarhist.

Ion Cristoiu, jurnalist


Principele colonel

După controversata reconciliere cu regimul Iliescu-Năstase, ocazie cu care Casa Regală s-a şi stabilit în România, prinţul Radu este numit, în 2002, în funcţia de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea imaginii şi intereselor României în lume. Pe scurt, Executivul finanţa deplasările pe care ginerele Regelui Mihai le făcea în diverse ţări ale lumii pentru a susţine conferinţe despre geografia României şi despre atracţiile turistice de la noi din ţară. În Parlament s-au iscat discuţii aprinse la vremea respectivă, deputaţii şi senatorii din Opoziţie acuzându-l pe Radu Duda că se plimbă pe banii publici şi că risipeşte în fiecare an peste 100.000 de euro din bugetul de stat.

În plus, o bună parte a opiniei publice a ridicat din sprâncene faţă de intrarea unui membru al Casei Regale în Guvernul Năstase. Radu Duda nu s-a lăsat influenţat de toate acestea şi a făcut globul pânză de păianjen: din Republica Moldova până în Senegal şi din Thailanda până în Emiratele Arabe Unite, oamenii au aflat din gura prinţului ce frumoasă e România. Expediţiile sale au durat şase ani, până în 2008, când Parlamentul i-a tăiat finanţarea. În expunerea de motive a actului normativ se argumenta: „Având unele dificultăţi şi mai puţină inspiraţie în cheltuirea şi risipirea banilor publici, în luna septembrie 2007 cetăţeanul Radu Duda a făcut o excursie la Polul Nord, de unde s-a întors cu impresia falsă că a scăzut numărul urşilor polari”.

Un milion de euro este suma cu care statul a subvenţionat călătoriile Principelui Radu în calitate de reprezentant al Guvernului pentru promovarea imaginii României în lume.

În paralel cu toate acestea, Radu Duda a demarat un proces asiduu de acordare a biografiei sale cu postura de membru din ce în ce mai influent al instituţiei monarhice. În 2002 se înscrie la Colegiul Naţional de Apărare. Devine ofiţer al Armatei Române, avansând, în numai câţiva ani, până la gradul de colonel. Obţine titlul de doctor în ştiinţe militare. Urmează cursuri de securitate internaţională în Germania şi în Statele Unite, scrie peste 15 cărţi despre Casa Regală şi îşi oferă cu generozitate patronajul, de la Federaţia Română de Karate până la colecţia „Cărţile Copilăriei”.

Cu un Radu Duda din ce în ce mai activ, Regele Mihai a făcut un pas în spate. La 30 decembrie 2007 a promulgat noul statut al Casei Regale prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului. Totodată, Prinţul Radu devenea Principele Radu al României, cu apelativul Alteţă Regală. În numai câţiva ani, actorul Radu Duda se transformase într-un personaj care vorbea în numele Casei Regale şi care ţinea discursuri despre cum ar trebui să se construiască viitorul României în următoarele decenii.

„Duda e mai plin de farafastâcuri decât Regele“

Membru nondinastic al Casei Regale, în urma căsătoriei cu Principesa Margareta, Radu Duda a intrat cu atâta hotărâre în protocoalele monarhiei încât le respectă mai abitir decât cei cu sânge albastru. Ion Cristoiu povesteşte un episod petrecut în 2009: „M-am dus la palat să-i iau un interviu lui Radu Duda şi aşteptam într-un fotoliu. La un moment a venit o domnişoară şi a strigat: «Alteţa sa Regală Prinţu’ Duda!». Adică îl anunţa că intră. A intrat el şi fata a făcut o reverenţă, la care eu nici nu ştiam ce să fac, m-am ridicat şi eu în picioare, zic să nu încalc dracului vreun protocol, măcar să mă ridic în picioare. Interesant e că în trecut eu am avut o întâlnire la un ceai cu Regele şi cu Regina şi mi-a plăcut, adică mai plini de farafastâcuri sunt Duda şi ceilalţi decât Regele şi Regina. Regele mi s-a părut aşa..., am avut imaginea unei mari educaţii, niciun moment nu mi-a creat impresia că sunt cu Regele, n-am simţit nevoia să fac reverenţele alea. M-a impresionat firescul. În ‘92 am trimis un corespondent la Versoix, care mi-a povestit că, stând ziariştii la marginea dealului acolo, a venit Regina, a şuierat în două degete şi a zis: «Bă, veniţi încoace!». Ăstora li s-a părut aşa, vine Regina şi şuieră. Dar asta e partea frumoasă, Regele şi Regina se comportă ca nişte oameni normali, pe când ăştialalţi sunt cu farafastâcuri”.

Prinţul Duda s-a visat preşedinte

Cu Principele Radu în prim-plan, Casa Regală a părut că nu are nicio intenţie să se ţină departe de disputele politice care au împărţit România în două tabere. În anul 2008, când Regele Mihai şi Regina Ana şi-au aniversat nunta de diamant, preşedintele Traian Băsescu nu a fost invitat la eveniment, dar au participat nume controversate precum Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu. Presa a scris că Radu Duda s-a ocupat personal de listele cu invitaţi.

 

Radu Duda, pe o listă cu persoanele de sprijin ale Securităţii

Una dintre marile controverse născute în jurul Principelui Radu, care s-a răsfrânt inevitabil şi asupra Casei Regale, a fost cea legată de colaborarea cu fosta Securitate. Totul a pornit de la o listă cu persoane de sprijin ale Securităţii găsită în sediul Judeţenei de Partid din Iaşi în zilele Revoluţiei. Pe listă se afla şi numele lui Radu Duda, lucru pe care fostul actor l-a recunoscut: „Cum pot să mă supăr când acel document, pe care numele meu e pus, există? Şi eu sunt intrigat că acel document există, cum să nu fie intrigaţi cei care nu mă vor? Probabil are legătură cu un turneu pe care l-am făcut în Israel înainte de 1989, dar nu ştiu cum a ajuns numele meu acolo”. Duda a mai declarat că Securitatea a încercat să îl racoleze în 1986, dar a refuzat politicos. În 2007, Principele a primit verdict de necolaborare din partea CNSAS. Suspiciunile privind legăturile sale cu serviciile au fost alimentate însă şi de o informaţie apărută în presă în anul 2004, când s-a scris că prinţul Radu a vândut un apartament către Serviciul Român de Informaţii, lucru confirmat de cabinetul său. Anterior, locuinţa fusese închiriată unui ofiţer SRI. Principele a mai fost criticat în presă şi pentru faptul că şi-ar fi îmbogăţit artificial CV-ul, susţinând că a absolvit Universitatea Harvard. În 2009, Hotnews obţinea o declaraţie a unui reprezentant al universităţii americane, care spunea că Principele Radu urmase un curs de două săptămâni, ceea ce nu-l îndreptăţea să spună că a absolvit. În urma articolului, Radu Duda şi-a modificat CV-ul de pe site-ul personal.

Apoi, în primăvara lui 2009, cu o jumătate de an înainte de alegerile prezidenţiale, Principele Radu anunţa că va candida pentru Palatul Cotroceni şi că are binecuvântarea Regelui Mihai: „Candidatura mea dă valoare si viitor Casei Regale”. Însă Casa Regală a ieşit mai degrabă şifonată din această poveste. „Nu cred că a fost o idee bună. Nu-mi dau seama a cui a fost ideea, nu-mi dau seama ce beneficiu a adus ideii de monarhie”, se întreabă istoricul Adrian Cioroianu.

Neagu Djuvara e mult mai dur: „Candidatura a fost o dovadă că toată chestia asta cu căsătoria cu Principesa Margareta, în cele din urmă, Radu Duda ar fi vrut s-o ia ca avantaj personal, să ajungă preşedinte”.

Monarhiştii au devenit din ce în ce mai dezamăgiţi de drumul pe care o apucase Casa Regală, cu un membru care dorea să ia conducerea unei republici şi cu un Rege prea bătrân şi prea obosit ca să se mai opună. O astfel de imagine răzbătea şi din mărturisirile pe care Radu Duda le făcea în 2009 despre cum l-a convins pe Regele Mihai să-i dea binecuvântarea: „Discuţia am deschis-o încă din 2007, eram în parcul de la Săvârşin doar noi doi.

I-am spus Regelui că acest lucru (n.r. – candidatura la prezidenţiale) începe să devină din ce în ce mai mult un subiect în urma nenumăratelor activităţi pe care le aveam prin ţară. Şi atunci Regele a spus, textual, după o pauză destul de lungă: «Aceasta e o sabie cu două tăişuri». Între timp, discuţiile au continuat, iar Regele a făcut de fiecare dată o luare de cunoştinţă a acestor aspecte. Într-o zi, în 21 februarie 2009, a spus «o să mergem înainte aşa, cred că este un lucru bun»”.

Până la urmă, dorinţa lui Radu Duda de a ajunge preşedinte s-a dovedit a nu fi un lucru chiar atât de bun, aruncând Casa Regală pe tărâmul speculaţiilor şi al răfuielilor politice. „Bietul ex-rege nu-şi dă seama că a fost împins într-o partitură din asta, dar e problema dânsului relaţia cu domnul Voiculescu, cu PSD-ul, cu PNL-ul. A devenit personaj într-un joc politic dirijat de Voiculescu şi PSD. Vor să capteze o parte monarhistă de electorat”, declara Traian Băsescu după lansarea candidaturii lui Radu Duda.

Candidatura mea la Preşedinţia României în anul 2009 a deschis calea principiilor regale către o parte mare a societăţii româneşti, aducându-ne o notorietate de peste 90%.

Principele Radu al României

Creditat de sondaje cu numai câteva procente, Principele Radu s-a retras cu două luni înainte de alegeri şi n-a mai apărut pe buletinele de vot, dar toate speculaţiile făcute în jurul candidaturii sale au lăsat impresia că, o dată în plus, Casa Regală fusese folosită în disputele politice. „Dacă au fost instrumentalizaţi în bătăliile politice au fost pentru că s-au implicat, au acceptat jocul ăsta, n-a fost nicio poziţie a Casei Regale care să spună vă rugăm nu folosiţi numele nostru”, ne-a declarat analistul Cristian Pârvulescu.

Fostul prim-ministru Adrian Năstase consideră că apropierea Casei Regale de o anumită parte a spectrului politic a avut cauze precise: „Cred că, după 2005, Casa Regală s-a îndepărtat oarecum de zona reprezentată de Traian Băsescu, ale cărui comentarii l-au afectat pe Rege şi pe cei din jurul lui. Vă amintiţi acele declaraţii în care îl numea pe Regele Mihai trădător. Aşa încât este foarte posibil ca din acest motiv familia regală să se fi apropiat de cealaltă parte, care era zona USL-ului”.

N-am găsit nepotrivită candidatura Principelui Radu. Am impresia că a fost o încercare la care l-au îndemnat unii care după aceea nu l-au mai susţinut. Eu am înţeles că oameni din zona afacerilor.

Zoe Petre, istoric

De la Iliescu la Ponta

De la fotografiile cordiale cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase, membrii Casei Regale au trecut, în ultimii ani, la cele cu Victor Ponta şi Daciana Sârbu. Imaginea Casei Regale a avut încă o dată de suferit. Tot mai mulţi s-au întrebat cum se împacă, spre exemplu, hotărârea Casei Regale de a se declara împotriva proiectului Roşia Montană, cu apropierea de Victor Ponta, cel care avizase începerea acestuia. În plus, premierul n-a reuşit să ascundă prea bine interesul electoral din relaţia cu regalitatea: în decembrie 2013, Ponta se lăuda pe o reţea de socializare că a cinat cu Regele Mihai în a treia zi de Crăciun, postând şi o fotografie. A doua zi s-a aflat că Regele îşi petrecuse sărbătorile în Elveţia şi premierul a fost nevoit să admită că, de fapt, luase cina cu Principele Radu şi cu Principesa Margareta, iar fotografia cu Regele era una veche.

18 ianuarie 2015: Principesa Margareta şi Principele Radu alături de premierul Victor Ponta şi de soţia acestuia, Daciana Sârbu. FOTO: Romică Zaharia

La capătul acestei cronologii se află un Radu Duda care a reuşit să treacă cu brio din postura de actor în cea de Alteţă Regală, dar care n-a rezistat tentaţiei de a-şi confunda propriile ambiţii cu interesele Casei Regale. Concluzia vine de la istoricul Lucian Boia: „Radu Duda a infuzat o energie care lipsea familiei regale, trebuie să recunoaştem, şi a obţinut multe pentru familia regală, şi în plan material, şi simbolic, şi politic. În acelaşi timp, a şi pierdut, pentru că nu toată lumea îl vede ca pe un exponent autentic al dinastiei şi amestecul în politica curentă iarăşi nu a făcut bine. Din partea Casei Regale a fost, în ultimii ani, cam mult amestec cu politica şi chiar cu o anume parte a spectrului politic în raport cu alta. Toate astea nu au avut cum să facă bine”.

După ce moare Regele Mihai nu va mai exista nimic. Una e să vină Regele Mihai şi una e să vină Duda. Margareta nu are trecut istoric. Regele e un personaj istoric, omul care l-a închis pe mareşalul Antonescu.

Ion Cristoiu, jurnalist

  CITIŢI ŞI:

De ce Monarhia n-a salvat România. Momentele care ne-ar fi putut schimba istoria

O reconciliere de milioane de euro. De ce a acceptat Regele Mihai să se împace cu Ion Iliescu

citeste totul despre: