Miniştrii sănătăţii şi ai agriculturii din UE vor dezbate la Amsterdam problema infecţiilor intraspitaliceşti

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu FOTO Adevărul

Tematica infecţiilor intraspitaliceşti va fi abordată în luna februarie în Amsterdam, în cadrul unei întâlniri la care vor lua parte miniştrii europeni ai Sănătăţii dar şi cei ai Agriculturii.

„În 9-10 februarie vom participa la Amsterdam, alături de toţi miniştrii sănătăţii din UE şi alături de cei ai agriculturii, la o întâlnire pe această temă, a infecţiilor nosocomiale, puse în relaţie şi cu agricultura, cu utilizarea antibioticelor în medicina veterinară. Preocuparea este la nivel european”, a declarat Patriciu Achimaş Cadariu, ministrul Sănătăţii, citat de Agerpres.

În urma controlului dispus în spitalele care i-au internat pe răniţii din Colectiv, şeful de la Sănătate a arătat că eliminarea infecţiilor intraspitaliceşti nu ţine de construirea altor spitale şi dărâmarea celor vechi, aşa cum se practică în alte ţări, ci strict de o folosire raţională a antibioticelor.

„Controlul începe de la utilizarea raţională a antibioticelor, de la măsuri de asepţie şi antisepţie, de la utilizarea antibioticelor şi în medicina veterinară, rotaţia antibioticelor etc. Sunt măsuri specifice, dar, dincolo de aceasta, trebuie să întărim capacitatea noastră de a pune în evidenţă aceste infecţii. Ele există peste tot, n-au apărut prima dată la noi, ci în zone în care foloseau cu mult înaintea noastră antibiotice, dar fără o judicioasă utilizare. Ţine de evoluţia germenilor”, a explicat oficialul.

Potrivit sursei citate, ministrul a precizat că infecţiile nosocomiale pot exista în orice spital. „Condiţiile între spitale diferă. Dar toată lumea se uită în primul rând la aspect. Un spital care a angajat şi un designer, cu siguranţă va arăta mai bine decât un spital care e vopsit cu alb şi pe jos are ciment. Dar asta nu înseamnă neapărat că unul are şi unul nu are infecţii. Un pacient ars în asemenea proporţie are imunitatea scăzută, prezintă o poartă foarte mare de intrare pentru germeni”, a completat Achimaş.

Grad redus de raportare a infecţiilor nosocomiale

Raportul Ministerului Sănătăţii privind infecţiile nosocomiale în cele 11 spitale în care au fost trataţi răniţii de la Colectiv admite că unii dintre pacienţi au fost infectaţi de bacterii rezistente la antibiotice. Mai mult, documentul arată că infecţiile sunt subraportate şi că nu toate spitalele dispun de personalul şi de instrumentele necesare pentru a depista aceşti microbi.

Unii pacienţi răniţi în urma incendiului din clubul Colectiv au fost infectaţi de bacterii rezistente la antibiotice, contractate în cele 11 spitale din Bucureşti în care au fost trataţi. Aşa arată raportul Ministerului Sănătăţii privind infecţiile nosocomiale, ale cărui concluzii au fost făcute publice ieri. Acelaşi document arată că spitalele nu dispun de suficient personal pentru prevenirea infecţiilor şi nici de dotările necesare pentru a depista în timp util aceste bacterii. 

Totodată, documentul arată că există un grad redus de raportare a infecţiilor nosocomiale pentru luna noiembrie, care variază între 0 şi 0,8%, excepţie făcând Spitalul de Arşi, unitate sanitară care a şi preluat cea mai mare parte din tineri. Aici, incidenţa infecţiilor nosocomiale este de 2,8%. De altfel, medicii de la Spitalul de Arşi au fost cei care au admis public că se confruntă cu infecţii intraspitaliceşti care au dus la decesul a trei dintre pacienţii răniţi în urma incendiului de la Colectiv. 

Concret, inspecţia făcută de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti (DSP Bucureşti) în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) în perioada 3-16 decembrie 2015 la cele 11 spitale din Capitală arată că „normele de igienă, dezinfecţie, inclusiv asigurarea de substanţe necesare pentru acestea, precum şi managementul deşeurilor au fost respectate în toate spitalele”. 

Cu toate acestea, în cazul răniţilor din Colectiv, probele microbiologice au relevat „cazuri de infecţie cu germeni multirezistenţi implicaţi frecvent în infecţii nosocomiale, singuri sau asociaţi, această situaţie medicală fiind specifică bolnavilor cu arsuri extinse, la care apărarea locală oferită de piele nu mai există şi care au fost supuşi unui număr mare de manopere medicale”. 

Totuşi, raportul arată că cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt - zece ori.

Izolarea pacienţilor, posibilă în şase spitale 

Chestionarele completate de medicii celor 11 unităţi sanitare au arătat că în doar şase spitale a fost posibilă izolarea pacienţilor în secţii de anestezie terapie intensivă special dedicate pacienţilor victime ale tragediei Colectiv. Însă, subliniază raportul, nu toţi pacienţii care aveau acelaşi tip de infecţii au fost grupaţi în acelaşi salon. 

Documentul dat publicităţii de Ministerul Sănătăţii subliniază că numai opt din cele 11 spitale vizate de ancheta DSP pot face diagnostic microbiologic 24 de ore din 24. Restul spitalelor controlate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat. De altfel, inspectorii au precizat, în raport, că metodele de determinare a rezistenţei bacteriene la antibiotice sunt variabile şi uneori neactualizate. 

Acelaşi raport arată că doar şapte unităţi medicale au putut asigura personal medical şi auxiliar special dedicat pacienţilor arşi, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienţi colonizaţi sau infectaţi cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. „În schimb, toate spitalele au beneficiat de cantităţile necesare şi suficiente de dezinfectanţi pentru a asigura dezinfecţia suprafeţelor”, notează documentul. 

Spitale fără personal specializat

Ministerul Sănătăţii a mai concluzionat că nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulaţia germenilor în spital şi că dotarea actuală a unor laboratoare, precum şi externalizarea lor nu permit o activitate eficientă de control a infecţiilor sau de monitorizare a terapiei antibiotice. Oficialii au constatat şi lipsa unei abordări unitare, bazată pe protocoale. 

„În spitale lipseşte sau este insuficient personalul specializat necesar controlului şi prevenirii infecţiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecţionist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru unul - doi pacienţi critici) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecţie să crească”, se mai arată în raport. 

Ministerul Sănătăţii plănuieşte însă elaborarea unui plan naţional de acţiune, cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung. În primă instanţă, se doreşte înfiinţarea unui grup de monitorizare şi evaluare a activităţilor destinate controlului şi prevenirii infecţiilor. Totodată, s-a luat în calcul reînfiinţarea specialităţii de microbiologie medicală.