Medicii din ţări terţe ale Uniunii Europene vor să profeseze în România

Deficitul cronic de medici din spitalele româneşti ar putea fi acoperit cu medici care să provină din ţări terţe ale Uniunii Europene, susţin reprezentanţii acestora. În prezent, aceştia reuşesc cu greu să intre în sistemul de sănătate românesc, doar dacă primesc cetăţenie sau se căsătoresc cu o persoană de cetăţenie română.

Criza i-a determinat pe managerii unităţilor sanitare să apeleze la soluţii inedite pentru a umple golurile de pe secţiile care riscau să se închidă. În timp ce specialiştii formaţi la noi dau bir cu fugiţii în spitale din Germania, Anglia sau Franţa, pe salarii chiar şi de zece ori mai mari, medicii est europeni îşi îndreaptă privirile spre spitalele româneşti. În spitalele din România lucrează, însă, puţini medici bulgari, indieni, ucraineni, albanezi sau sirieni. 

„România se află spre partea inferioară a clasamentului ţărilor UE în ceea ce priveşte numărul de medici cu drept de practică pe teritoriul naţional, în ciuda faptului că numărul de absolvenţi ai facultăţilor de medicină este printre cele mai mari din Europa. Totodată, România se diferenţiază în mod negativ de alte state europene, cum ar fi Germania, Franţa sau Irlanda, care au adoptat politici de atragere a medicilor străini pentru a face faţă provocărilor pe care le ridică nevoia de personal din spitale şi din alte unităţi medicale”, arată Ramona Lohan, consilier de Stat în Guvernul României, în Comitetul Interministerial Coaliţia pentru Integrarea Refugiaţilor. 

În prezent, medicilor din state terţe nu li se recunoaşte în momentul de faţă dreptul de a-şi exercita profesia pe teritoriul României, cu excepţia situaţiei în care sunt căsătoriţi cu cetăţeni români, cetăţeni ai unui stat din Spaţiul Economic European (SEE) sau ai Confederaţiei Elveţiene, ori dacă au şedere pe termen lung (5 ani de şedere continuă) în România sau în unul din statele menţionate. 

Medicii basarabeni vor să lucreze în România

Alternativa pentru ocuparea posturilor vacante din spitale o reprezintă medicii basarabeni, care şi-ar dori să lucreze la noi, dar care, dat fiind faptul că nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, nu pot obţine cu uşurinţă un loc de muncă, în ciuda faptului că vorbesc limba română şi sunt pregătiţi într-un mod asemănător cu medicii români. 

„Sunt şi medici cu dublă naţionalitate şi pentru ei este mai uşor. Nu putem bara dorinţa de mişcare atâta timp cât se respectă legea, iar cei care vor să lucreze aici au cunoştinţe medicale foarte bune şi stăpânesc limba română. Ai noştri pleacă în alte ţări, alţii vin la noi, e un fenomen în continuă mişcare pe care nu ai cum să-l stopezi”, explică specialiştii.